Conservatorii lui Friedrich Merz au câștigat astăzi alegerile legislative din Germania, urmați de partidul de extremă-dreapta AfD, care a obținut cel mai bun scor din istoria sa, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice, relatează AFP.
Cancelarul social-democrat în exercițiu Olaf Scholz a declarat deja în fața susținătorilor săi că își asumă responsabilitatea unei înfrângeri 'amare' și l-a felicitat pe rivalul său de dreapta.
Conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată și 'aripa' sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU), au primit între 28,5% și 29% conform sondajelor difuzate de televiziunile publice ARD și ZDF, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 19,5% până la 20%, un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta la un scrutin federal din perioada postbelică, arată Agerpres.
Friedrich Merz, care are toate șansele să-l înlocuiască pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar, a exclus orice alianță guvernamentală cu AfD, amintește AFP.
Cetățenii germani au fost așteptați astăzi la urne, după o campanie electorală intensă, dominată de economia țării care dă rateuri și o succesiune de atacuri mortale care au făcut din migrație și securitate o temă de intere.
Friedrich Merz, liderul conservator în vârstă de 69 de ani, a pornit de pe prima poziție pentru a deveni următorul cancelar al Geramniei, în cadrul unor alegeri urmărite îndeaproape în Europa și SUA.
El promite să rezolve cele mai multe probleme în patru ani – o sarcină grea pentru cea mai mare economie a Europei și o infrastructură care scârțâie.
În cazul în care creștin-democrații lui Merz câștigă, el va trebui să facă o alianță cu cel puțin încă un partid, cel mai probabil social-democrații lui Olaf Scholz, al cărui guvern a căzut anul trecut.
În ajunul votului, Merz a fost categoric că nu va face o înțelegere cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă drepta, care ar urma să devină cea de-a doua cea mai mare forță politică, în fața partidului de centru-stânga al lui Scholz.
Acesta este un moment de cumpănă, în care Germania va trebui să ia decizii mari pe scena mondială, dar și acasă.
Merz promite o conducere puternică în Europa, dar Berlinul se află sub presiunea de a relaxa bugetul pentru armată.
Fiind al doilea cel mai mare livrator de ajutor militar pentru Ucraina, următorul guvern al Germaniei va înfrunta un președinte al SUA care l-a criticat pe președintele Volodimir Zelenski ca fiind un dictator și a rupt frontul unitar al Occidentului împotriva Rusiei.
Liderii politici germani au fost șocați și de vice-președintele SUA JD Vance, care s-a întâlnit cu candidatul AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel, și a cerut să se termine cu tabu-ul îndelungat privind discuțiile cu extrema dreaptă.
Merz a fost acuzat că l-a încălcat luna trecută, când a folosit sprijinul lor în Parlament. În mai multe orașe au avut loc, sâmbătă, manifestații împotriva extremei drepte.
AfD are deja popularitate în mai multe landuri din est, dar este în ascensiune rapidă și în vest, atrăgând sprijin în rândul germanilor mai tineri prin TikTok.
AfD vrea ieșirea din UE, renunțarea la măsurile privind schimbările climatice, construirea de centrale nucleare și repararea conductelor de gaze și a relațiilor cu Rusia.
Însă vocea sa a fost cea mai puternică în ceea ce privește migrația și securitatea, după ce din luna mai până acum au avut loc cinci atacuri mortale, inclusiv trei în timpul campaniei electorale, Magdeburg, Aschaffenburg și Munchen – și toate ar fi fost desfășurate de imigranți.
Un atac prin înjunghiere care a avut loc, vineri seară, la monumentul Holocaustului din Berlin a ținut subiectul pe prima pagină. Victima a supraviețuit, iar Poliția afirmă că atacatorul era sirian și motivul era antisemitismul.
AfD a îmbrățișat o politică foarte controversată, numită ”remigrație”, pe care o definește ca deportarea migranților care au comis infracțiuni. Însă termenul se poate referi și la deportarea în masă a migranților și a urmașilor acestora.
Partidul anti-migrație și-a asigurat deja o breșă în părți din vest, în special în fosta zonă industrială a Germaniei, valea Ruhr.
