Premieră. GSP Offshore, compania lui Gabriel Comânescu, intră pe piața forajului de mare adâncime, urmând a săpa pentru Lukoil în perimetrul Trident

GSP Offshore, companie autohtonă care face parte din grupul de firme GSP controlat de de Gabriel Comănescu, a semnat un contract de servicii integrate de foraj cu Lukoil Overseas Atash BV, în vederea explorării perimetrului Trident, din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Perimetrul Trident este deținut de filiala românească a subsisiarei Lukoil din Olanda (87,8%) și Romgaz (12.2%).

Rezervele de gaz din Trident sunt estimate la peste 30 miliarde metri cubi și ar putea fi cel de-al doilea mare depozit din zona economică exclusivă a României.

CITEȘTE ȘI Rușii de la Lukoil, transformați de legea offshore în vânători de comori, nu au găsit niciun artefact în Marea Neagră și se mulțumesc cu gazele din perimetrul Trident

GPS Offshore va acționa în calitate de contractor principal, fiind responsabilă pentru întreaga campanie de foraj, inclusiv de servicile conexe, logistică și de servicii aviatice. Începerea lucrărilor de forare la mare adâncime, primele de acest gen din istoria GSP, este programată pentru trimestrul al patrulea al acestui an

Proiectul implică forarea unei noi sonde de explorare, Trinity-1X, pentru care a fost închiriată una dintre cele mai mari și mai performante platforme maritime mobile de foraj din lume, Scarabeo 9, care aparține companiei italiene de servicii petroliere Saipem.

Scarabeo 9 a mai lucrat în Marea Neagră, însă în sectorul rus al acesteia, pentru altă companie petrolieră majoră din Federația Rusă, Rosneft, în cadrul unui proiect dezvoltat în parteneriat cu italienii de la Eni. De altfel, în 2017, uriașa platformă, în lungime de 115 metri și lățime de aproape 87 de metri, care poate găzdui 200 de persoane, a fost reasamblată în Portul Constanța, după ce fusese parțial demontată pentru a putea traversa strâmtorile Dardanele și Bosfor.

La începutul lunii, Lukoil a primit un certificat de “descărcare arheologică” și poate fora fără griji administrative după cele 30 miliarde metri cubi de gaze, după ce James Fisher Marine Services (JFMS) a anunța că a finalizat proiectul de sondaj submarin pentru care a fost contractat de Lukoil, în urmă căruia nu a găsit nu a găsit nicio comoară romană, bizantină, otomană sau venețiană pe fundul Mării Negre, în perimetrul Trident.

Lukoil este cel mai discret dintre operatorii concesionari de perimetre petroliere din sectorul românesc al Mării Negre. Raportul pe 2018 al grupului nu face nicio referire la operațiunile upstream din România. De asemenea, rușii nu s-au implicat public deloc în dezbaterile și polemicile cu privire la forma finală a Legii offshore, adoptată anul trecut de Parlament și față de care ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea, atât cu privire la aspectele fiscale, cât și în ceea ce privește obligația de a tranzacționa pe bursa românească jumătate din viitoarea producție din Marea Neagră.

Una dintre explicații este că, spre deosebire de companiile petroliere menționate mai sus, Lukoil a început mai târziu explorarea în Marea Neagră, acordul de concesiune fiind semnat în 2011, și are deci mai mult timp la dispoziție până la momentul în care va trebui să hotărască dacă merită să treacă la etapa de producție.

Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor, din 2011 și până în 2017 inclusiv, Lukoil Overseas Atash BV Sucursala București a înregistrat cheltuieli totale cumulate în valoare de aproape 3 miliarde de lei, cele mai mari fiind cele consemnate în anii 2015 (1,41 miliarde lei) și 2017 (1,16 miliarde lei).