Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Creșterea salariilor a fost dominanta publică a discursului PSD după intrarea la guvernare la finele lui 2015. Această politică salarială, transpusă prin mai multe legi, a reușit să crească enorm discrepanța dintre salariații statului – fie ei bugetari sau angajați ai companiilor de stat – și angajații din privat, după cum Profit.ro a arătat într-un articol publicat pe PROFIT INSIDER în urmă cu circa două săptămâni.
Arătam, în articolul menționat (la care au avut acces doar abonații PROFIT INSIDER), cum strategia PSD produce discrepanțe majore în interiorul economiei la nivelul veniturilor, în condițiile în care am bugetarii noștri au cam bătut Polonia și Ungaria la nivelul veniturilor.
De la nivelul Guvernului (și comunicatorilor asociați) s-au vândut multe procente de creștere, care au lăsat impresia că dinamica este echilibrată pe toate sectoarele.
Procente, dar procente din ce?
Unul dintre marile secrete ale lui Polichinelle din statistică e că procentele sunt la aproape la fel de utile, indiferent de ce lucru vrei să spui, chiar și pozițiile antagonice le pot utiliza. Să luăm dinamica salariilor din România, în cazul de față. Salariile au crescut, în toată țara, cu 42% în 2018 față de 2015. Ritmul este bun, fără îndoială, dar mai contează și baza. Pentru că în administrație au crescut cu 52% în același interval, deci dinamica nu e cu mult mai mare, doar că lefurile birocraților au pornit de la cu totul alt nivel, mult mai ridicat. Așa se face că salariile la stat au crescut în bani în mână în cei trei ani mai mult decât în IT. E cea mai ridicată creștere nominală din țară după domeniul sanitar, unde avem tot statul ca mare actor.
În unele județe s-a dat mai mult la birocrați
Nici banul public nu s-a dus chiar egalitarian în județe, în pofida guvernului social-democarat. Decizia a fost una pur politică, la nivel de unitate administrativă, stabilită după salariul vice-primarului. Și așa au apărut diferențele.
Funcționarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparație cu 2015 o creștere de peste jumătate care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018.
În categoria administrației publice intră, în principal, funcționarii publici din administrația centrală (ministere, Parlament, inclusiv demnitarii) și locală (primării, consilii județene, poliția locală) . Nu sunt incluși angajații Ministerului Apărării (militarii), cei ai Ministerului de Interne (polițiștii, jandarmii, ISU) și cei ai serviciilor secrete (SRI, SIE), pentru care nu există date separate la Statistică. De altfel, includerea acestora în calcul ar arăta, probabil, salarii medii și mai mari la stat.
Legea salarizării a dat mână liberă primăriilor și consiliilor județene să crească salariile la aproape la discreție, limita pentru majoritatea angajaților fiind stabilită la indemnizația conducerii locale. Astfel, cine a avut loc în buget (s-au și-a făcut prin tăierea din altă parte) a dus banii în salarii, iar unii funcționari au avut mai mult noroc, alții mai puțin.
Cele mai mari salarii în administrație publică sunt în București (5.769 de lei), unde avem administrația centrală, care urcă substanțială media salarială. Urmează Doljul (4.640 de lei), unul dintre polii de putere ai PSD, de unde provine și fostul ministru al Muncii și fostul primar al Craiovei Lia Olguța Vasilescu. Pe locul 3 este Clujul (4.552 lei), controlat de PNL, urmat de Argeș, Timiș și Iași (circa 4.400 de lei/lună), județe unde PSD are majoritatea.
Cele mai mari creșteri procentuale ale salariilor medii din administrație publică în 2018 comparativ cu 2015 au fost Ilfov, unde lefurile aproape s-au dublat (+90%), Giurgiu (+83%), Călărași (+75%), Prahova (+74%), Mureș (+73%) și Teleorman (+71%), comparativ cu o medie pe țară de +52% în administrație.
Cele mai mari creșteri nominale ale lefurilor în administrație sunt în Mureș (+1.822 de lei), Ilfov (+1.774 de lei), Prahova, Giurgiu, Argeș, Călărași, Dolj și București (de la 1.774 de lei la 1.600 de lei).
În Argeș, spre exemplu, unde numărul de salariați în industrie este printre cele mai ridicate din țară (locul 3), mai ales în sectorul auto (Uzinele Dacia), lefurile în industrie au crescut cu 502 lei (+22%) față de 2015, în timp ce salariile în administrație au crescut cu aproape trei ori și jumătate mai mult (+1.713 lei sau 62%).
În Dolj, salariile din industrie au crescut cu circa un sfert (+449 de lei la 2.275 de lei), dar de trei ori mai puțin decât în administrație. În comerț, al doilea cel mai important sector după numărul de salariați în economia județului, creșterea a fost fulminantă în trei ani (+60% sau 686 de lei la 1.827 de lei) dar rămâne de aproape trei ori mai mică decât cea în rândul funcționarilor.
Creșterea salariilor la stat a fost dat drept exemplu de tracțiune pentru salariile din privat de către promotorii strategiei guvernamentale. Dar ce tracțiune există între privat și stat în domeniul birocratic? Până la urmă, la nivelul economiei a crescut numărul de salariați cu aproape 457.000 față de 2015, în timp ce numărul de birocrați a crescut cu 9.000 – câteva zeci sau sute în fiecare județ în parte, adică câte unul, doi sau trei la fiecare primărie. Nu foarte mult!
Dincolo de numere, mai sunt de luat în calcul și alte lucruri fundamentale, în afara scopului acestui articol. De exemplu, cât de permeabil este mediul birocratic la oameni din afara sistemului, cum se fac angajările în primării, care este orizontul real al unui lucrător oarecare din industrie sau servicii nu numai să-și propună, dar și să reușească să se angajeze la stat?
Sănătate și asistență socială
Cele mai mari creșteri procentuale și nominale ale salariilor din România față de 2015 au venit în sectorul de sănătate și asistență socială: +105% sau 1.732 de lei la o medie de 3.388 de lei. Dacă în cazul funcționarilor Guvernul PSD/ALDE n-a venit cu o explicație concretă pentru necesitatea creșterii salariilor atât de rapid, în cazul sectorului de sănătate creșterile au fost justificate de “exodul” medicilor către țările europene unde sunt plătiți mai bine. Așa că în loc de reforme la nivelul sănătății au fost livrate aceste creșteri de lefuri care să țină medicii în țară.
Doar că pe lângă salarii a crescut și numărul angajaților din acest sector, chiar cu una dintre cele mai mari rate din economie - un plus de 15% sau peste 49.000 de angajați în trei ani (dintre care circa 39.000 la stat) la un număr mediu de peste 381.000 în 2018 (dintre care aproape 335.000 la stat). E posibil, însă, ca mare parte din această creștere să vină din asistență socială, având în vedere că autoritățile locale pot plasa ușor angajați noi în această categorie. Datele de la Statistică nu sunt defalcate pe “sănătate”, respectiv “asistență socială”.
Cele mai mari salarii din sectorul de sănătate și asistență socială sunt în București (aproape 4.000 de lei), dar Clujul, Doljul, Timișul, Iașiul, Mureșul, Mehedințiul și Hunedoara se apropie, cu lefuri medii între 3.500 și aproape 3.900 de lei. Cele mai mici salarii sunt în Ilfov (puțin peste 2.300 de lei). Giurgiu și Vaslui (sub 2.800 de lei).
Doljul este județul cu cea mai mare creștere din toate punctele de vedere (+125%, 2.100 de lei) a salariilor în domeniul sănătății și asistenței sociale, urmat de Cluj, București și Timiș (aproape 2.000 de lei). Tot în Dolj a fost și una dintre cele mai mari rate de creștere a angajaților în sector, cu un plus de circa 14% și 1.800 de oameni.
La polul opus, cele mai mici creșteri de salarii au fost în Ilfov (+79% sau 1.027 de lei), Vaslui și Vrancea (+92-95%, 1.300-1.400 de lei).
Educație
Salariile din învățământ au avut cel mai slab start între categoriile de bugetari la nivel național, dar au recuperat parțial în 2017 și 2018 (dar mai ales în 2019, date în afara analizei de azi), cu rate de creștere de aproape 20% pe an. Per total, lefurile din educație au crescu cu jumătate față de 2015 sau 935 de lei și au ajuns la peste 2.800 de lei.
În sector lucrau anul trecut, în medie, 351.000 de oameni, dintre care la stat circa 335.000 (în scădere cu 2% sau circa 7.000 de oameni, în timp ce în privat numărul de angajați a crescut cu 5%).
Dar chiar dacă salariile în învățământ au crescut peste tot, creșterea nu a fost chiar egală. Sunt județe, precum Vâlcea, unde lefurile au crescut de mai bine de două ori față de 2015. De altfel, Vâlcea (care nu conține un mare centru universitar) e pe locul doi și la capitolul creșterilor nominale, cu un avans de aproape 1.300 de lei.
Alte județe care au văzut creșteri importante de salarii, de circa 80%, sunt Maramureș, Teleorman, Buzău și Vaslui. Vasluiul, de altfel, a avut cea mai mare creștere nominală și a ajuns pe locul 4 în topul salariilor pe țară, la egalitate cu Bucureștiul.
După sumele medii în 2018, cele mai mari salarii erau în Cluj (puțin sub 3.300 de lei), Iași (aproape 3.200 de lei), București și Vaslui (circa 3.100 de lei), Constanța, Timiș, Ialomița și Călărași (cu circa 2.900 de lei). Bacău, Hunedoara, Vâlcea și Ilfov erau la coadă, cu o medie a salariilor de sub 2.500 de lei.
Salarii medii pe țară
Bucureștiul plătea cele mai mari salarii din țară și în 2018, cu o medie de aproape 3.700 de lei, dar a venit în urma Clujului la nivelul de majorări nominale față de 2015, cu un avans de 970 de lei față de 1.000 de lei în județul ardelean.
Salariații din Iași au văzut o creștere a lefurilor medii de aproape 900 de lei și au ajuns (cu aproape 2.700 de lei) pe locul cinci în țară, în urma Timișului (cu peste 2.900 de lei) și Ilfovului (aproape 2.900 de lei), afară de cele două județe deja menționate.
Cea mai mare creștere procentuală a salariilor a fost în Maramureș, Neamț, Vaslui, Călărași, Mureș și Giurgiu (50-56%), dar acestea au pornit de la o bază mai mică.
Cele mai mici salarii erau în Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Teleorman, Hunedoara și Vrancea (sub 2.100 de lei).
Industrie
Industria rămâne cel mai mare sector după numărul de angajări la nivel național (peste 1,4 milioane, în creștere cu circa 74.000 față de 2015). Salariul mediu în sector a crescut cu o treime sau circa 610 lei față de 2015.
Cele mai mari salarii din industrie erau plătite în 2018 în Timiș (peste 3.100 de lei), București (aproape 3.100 de lei), Argeș, Sibiu, Brașov, Constanța – în jur de 2.700 de lei până la 2.800 de lei. La capătul de jos se aflau județele Neamț, Teleorman, Vrancea, Harghita, Vaslui și Botoșani, cu salarii medii de sub 1.900 de lei.
Salariile au crescut cu jumătate față de 2015 în Bihor, dar rămân sub 2.100 de lei. Creșteri de peste 40% au fost și în Maramureș, unde salariul mediu se păstrează sub 2.000 de lei, dar și în Alba (la 2.400 de lei), Tulcea (la circa 2.600 de lei), Satu Mare (la aproape 2.200 de lei) și Covasna (aproape 2.000 de lei). La capătul opus se plasează județele Dolj, Mehedinți, Teleorman, Argeș și Gorj, cu creșteri de sub un sfert.
În termeni nominali, cele mai mari creșteri de salarii au fost în Timiș, Sibiu, Tulcea, Brașov, Alba, Ilfov, Cluj și Arad, de peste 700 de lei, față de o medie pe țară de puțin peste 600 de lei. Cele mai mici creșteri nominale au fost în Dolj, Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Teleorman, de sub 450 de lei.
Comerț
Comerțul este al doilea cel mai mare domeniu de activitate după numărul de salariați, cu aproape 862.000 de persoane în 2018 (+12% sau 94.000 de oameni față de 2015). Salariile în acest sector terțiar au avut printre cele mai mari creșteri dintre ramurile principale ale economiei, cu un avans de 40% sau 640 de lei la o medie de circa 2.230 de lei.
Angajatorii din București plăteau cel mai mare salariu în domeniu, cu o medie netă de aproape 3.400 de lei, urmați de cei de din Ilfov (ușor sub 3.100 de lei), în timp ce județul Cluj se afla la o distanță apreciabilă, cu o medie de 2.400 de lei, urmat de Brașov și Timiș (2.200-2.300 de lei). Cele mai mici salarii din comerț erau plătite în Bistrița, Mehedinți, Gorj, Tulcea, Hunedoara și Vaslui, sub 1.600 de lei
În județe precum Călărași, Olt, Harghita și Dolj au fost creșteri în domeniu de 60-67%, însă lefurile se mențin sub 1.900 de lei.
În termeni nominali, cele mai mari creșteri au fost în București, cu aproape 900 de lei, urmat de județul Brașov (aproape 800 de lei), Mureș (770 de lei) și Giurgiu (circa 730 de lei). Prahova, Tulca și Mehedinți au văzut cele mai mici creșteri, de sub 380 de lei, chiar sub 270 de lei în Mehedinți.
Construcții
În sectorul construcțiilor lucrau 375.000 de oameni în medie în 2018, cu 6% mai mulți sau 20.000 față de 2015. În același interval salariul mediu a crescut cu 35% sau 500 de lei la 1.924 de lei.
Salariile cele mai mari erau plătite de angajatorii din București (aproape 2.600 de lei), după care urmează Sibiul, Clujul, Prahova și Aradul (2.000-2.100 de lei). Spre minim erau așezate lefurile din Bistrița, Maramureș, Satu Mare, Vrancea și Caraș-Severin, cu sub 1.500 de lei.
Cele mai mari creșteri nominale au venit în București (circa 770 de lei), Arad (680 de lei), Sibiu (620 de lei) și Argeș (600 de lei), în timp ce cele mai mici creșteri au avut muncitorii din Constanța, Hunedoara, Timiș și Buzău (sub 300 de lei), în timp ce lefurile din Ilfov au scăzut cu aproape 270 de lei.
Serviciile administrative și de suport
Serviciul de suport a fost printre cele mai dinamice din economie la nivelul de creștere al angajaților în cei trei ani anterior prezentului și a ajuns la 300.000 de salariați (+16% sau 41.000 de oameni), depășind astfel sectorul de transporturi în topul angajatorilor.
Veniturile salariale medii lunare au crescut cu 46% (sau 650 de lei) față de 2015 la 2.077 de lei.
În București salariile din sector se apropiau anul trecut de 2.600 de lei, după care venea Clujul cu 2.500 de lei și Iașiul cu aproape 2.400 de lei. Cele mai mici salarii erau în Vaslui, Brăila, Olt, Mehedinți, Gorj și Tulcea, toate cu o medie de sub 1.500 de lei.
Cel mai mult au crescut, în termeni de volum, în Brașov (850 de lei), București (830 de lei), ,Covasna (790 de lei) și Călărași (740 de lei). Cele mai mici creșteri au fost în Bacău, Vaslui și Buzău – sub 300 de lei.
Transporturile
Pe locul cinci în topul sectoarelor principale, societățile din transporturi și depozitare angajau anul trecut aproape 284.000 de oameni, în creștere cu 11% sau peste 27.000 de angajați față de 2015.
Salariile medii în domeniu au crescut cu circa o treime sau aproape 590 de lei la o medie de 2.450 de lei, care rămâne sub cea a salariului mediu pe țară.
Cele mai mari salarii erau plătite de transportorii din Ilfov (peste 3.800 de lei), București (3.300 de lei) și Constanța (2.800 de lei). Angajații din Neamț, Maramureș, Vâlcea, Bistrița, Vaslui, Covasna și Botoșani primeau sub 1.800 de lei.
În Ilfov salariile au crescut cu peste 800 de lei, în timp ce avansul a fost de 730 de lei în București, 700 de lei în Ialomița și Brașov. Creșteri de sub 330 de lei au văzut angajații din Covasna și Tulcea.
IT&C
Sectorul de tehnologie a informațiilor și comunicații a avut a doua cea mai mare creștere de personal față de 2015, cu un plus de 27% sau 39.000 de oameni și a ajuns peste sectorul de activități profesionale, științifice și tehnice, unde avem profesii precum inginerii, juriștii, contabilii, managerii și consultanții.
Salariu mediu în domeniul de include programatorii și angajaților firmelor de telefonie și cablu a crescut cu 36% sau 1.380 de lei la 5.200 de lei față de 2015.
Dacă, în general, Bucureștiul e pe primul loc la cam toate capitolele din serviciile care necesită calificare înaltă, în IT&C Clujul dă cele mai mari salarii, cu o medie de peste 6.400 de lei în 2018. În București lefurile medii în sector erau de 6.000 de lei, Timișul venea aproape cu circa 5.860 de lei, urmat de Brașov (5.200 de lei), Ilfov (5.100 de lei) și Iași (4.900 de lei). În județele Buzău, Vaslui, Botoșani, Vrancea, Harghita, Bistrița, Călărași și Vâlcea salariile sunt sub 2.000 de lei – dar aici nici nu avem o industrie de profil prea dezvoltată.
Ospitalitate
Creșterea consumului a dus la cea mai mare creștere procentuală dintre toate sectoarele pentru angajații din hoteluri și restaurante, care sunt cu 35% mai mulți decât în 2015. Efectivul mediu în 2018 a ajuns la 180.000 de oameni, cu peste 46.000 față de nivelul din 2015.
Salariile din hoteluri și restaurante au crescut cu 45% față de 2015, dar acest lucru înseamnă doar un plus de 485 de lei la un total de 1.565 de lei în 2018.
Cele mai mari lefuri erau în Ilfov (circa 1.950 de lei), după care urmează Bucureștiul (1.840 de lei), Sibiul și Brașovul (circa 1.700 de lei). Cele mai mici salarii, foarte aproape de minim, erau în Olt, Caraș-Severin, Gorj, Vrancea, Botoșani și Maramureș – sub 1.300 de lei.
În Brașov, Constanța, Alba, Covasna au crescut cel mai mult salariile în volum – peste 600 de lei.
Notă: Sursa datelor este Institutul Național de Statistică. Salariile medii includ atât mediul privat cât și cel de stat - INS nu publică date defalcate de pe județe după forma de proprietate. Salariile medii ale "bugetarilor" exprimate mai sus sunt, astfel, mai mici decât în realitate, pentru că includ și lefurile mai mici din sănătate și educație plătite în privat.
