Interviu oferit echipei Legal Marketing de către Av. Dr. Roman Bradu, Managing Partner Bradu Neagu & Asociații
Ce înseamnă White Collar Crime pentru avocatul Roman Bradu și ce înseamnă pentru omul Roman Bradu?
Din perspectiva avocatului, White Collar Crime reprezintă o categorie de infracțiuni comise în mediul de afaceri, care include fraude, evaziune fiscală, spălarea banilor și corupție, infractiuni carora le sunt caracteristice complexitatea și care necesită o înțelegere profundă a legislației, a mecanismelor financiare și a procedurilor judiciare. În principal, abordarea acestor cazuri implică nu doar cunoștințe juridice avansate, ci și abilități strategice în gestionarea riscurilor și în protejarea intereselor clientului, indiferent de ce acuzatii ii sunt aduse acestuia.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Din perspectiva omului, presiunea acestui domeniu apasă greu pe umerii săi. Aceste infracțiuni afectează integritatea financiară a companiilor, pot distruge cariere, reputații și pot cauza pierderi economice semnificative. De asemenea, ele subminează încrederea publicului în instituțiile si persoanele publice ori în mediul de afaceri. În esență, nu ne confruntăm doar cu o problemă legală, ci și una morală, care necesită conștientizare și responsabilitate din partea tuturor membrilor societății.
Care sunt trăsăturile pe care un avocat trebuie să le aibă pentru a avea succes în intanțele pe această arie de practică?
Un avocat trebuie să aibă cunoștințe juridice solide și abilități analitice extraordinare pentru a înțelege și a interpreta documente complexe, precum și pentru a-și putea consolida abordarea atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecata. Gândirea strategică este esențială, deoarece fiecare caz are implicații majore și necesită o atenta organizare și planificare.
Abilitățile avansate de comunicare, atât în scris, cât și verbal, sunt cruciale pentru a prezenta argumente clare, consistente și convingătoare. Integritatea și etica sunt fundamentale pentru a menține credibilitatea și reputația, iar rezistența la stres permite avocatului să gestioneze cazurile de lungă durată, precum și presiunea publica asociată acestora. De asemenea, aptitudinile de negociere sunt vitale pentru a încheia acorduri favorabile clientului. Combinația acestor trăsături permite avocatului să navigheze cu succes prin complexitatea cazurilor și să protejeze interesele clienților săi.
Care sunt factorii declanșatori ai criminalității economice în rândul companiilor? Ce determină persoana juridică să se abată de la bunele practici?
Persoana juridică înglobează, printre regulamente interne, și natura umană, de unde se reflectă dorința de a maximiza profiturile într-o manieră avantajoasă individual, presiunea de a îndeplini așteptările financiare ale investitorilor sau ale conducerii operatorului economic și, uneori, simpla oportunitate care se iveste datorită unor controale fiscale ineficiente.
La finalul zilei, persoana juridică este un cumul de persoane fizice, cu scopuri și mobile individuale, ce pot prevala într-un moment fragil interesului superior al persoanei juridice.
În experiența dumneavoastră, care este profilul autorilor unor astfel de fapte de criminalitate economică? Există un punct comun?
Echipa noastră se confruntă, în principal, cu clienți persoane juridice, companii de renume național și internațional. Cu toate acestea, observăm că autorii persoane fizice au în comun urmatoarele: sunt persoane educate, au poziții de conducere si influență în cadrul organizației, dețin acces la resurse financiare și informații confidențiale si se bucură de încrederea colegilor și a subalternilor lor.
Motivația lor poate include dorința de câștig financiar, putere și/sau presiunea de a performa si de a atinge obiective ambițioase. În general, făptuitorii persoane fizice sunt angajați, bine integrați în mediul corporativ si știu cum să exploateze vulnerabilitățile sistemului. Deși contraintuitiv, în acest domeniu, cel mai des, nu necunoașterea legii duce la încălcarea ei…
Care sunt practicile de combatere a infracțiunilor ocupaționale (profesionale) în structurile organizaționale?
Practicile de combatere a infracțiunilor ocupaționale în structurile organizaționale includ implementarea unor politici stricte de conformitate și etică, educarea și formarea continuă a angajaților cu privire la normele legale și etice, monitorizarea activităților financiare și implementarea unor controale interne riguroase.
De asemenea, promovarea unei culturi organizaționale care încurajează transparența și raportarea internă a neregulilor este esențială pentru prevenirea și detectarea timpurie a comportamentelor frauduloase sau ilegale. Mai mult, considerăm esențială organizarea consecventă a unor traininguri pentru familiarizarea angajaților cu limbajul juridic, cu prevederile legale, cu conduitele potențial dăunătoare ori ilegale.
Ce face diferența între infracțiunile fiscale comise de o organizație și cele comise în numele acesteia?
Delimitarea poate fi facil făcută prin calificarea scopului urmărit de făptuitor și circumstanțierea concretă a modului de săvârșire a infracțiunii. O infracțiune poate fi comisă de o organizație, chiar în lipsa obținerii vreunui folos pentru companie, pe când o infracțiune comisă în numele unei organizații are scopul de a-i aduce acesteia un beneficiu injust, poate chiar ilegal întru totul.
Cunoaștem palmaresul dumneavoastră bogat de litigii în sfera White-Collar Crime, astfel că ne-am dori să știm care sunt cele mai curent întâlnite modalități nelegale de atingere a obiectivelor organizaționale întâlnite în cazurile dumneavoastă?
Cu siguranță, cele mai întâlnite modalități nelegale pentru atingerea obiectivelor organizaționale includ fraudă financiară, evaziune fiscală, corupție, spălarea banilor și abuzul de informații privilegiate în scopul manipulării piețelor de capital.
Aceste practici implică adesea manipularea sistemului financiar, falsificarea documentelor contabile, utilizarea de informații confidențiale pentru câștiguri ilegale și alte activități frauduloase pentru obținerea unor beneficii financiare sau competitive nelegitime.
Care sunt riscurile avocatului specializat pe infracționalitatea corporativă și a gulerelor albe?
Expunerea la conflicte de interese, presiuni pentru rezultate favorabile clienților, precum și amenințările la adresa reputației profesionale din cauza asocierii cu anumite cazuri controversate sau cu persoane implicate în infracțiuni grave.
Este cunoscut faptul că în anumite condiții, se poate pune problema dublei sancțiuni pentru aceeași faptă (ne bis in idem). Care sunt aceste condiții?
În dreptul penal, principiul „ne bis in idem” se referă la interdicția de a fi judecat sau sancționat de mai multe ori pentru aceeași fapta. În general, această interdicție vizează identitatea de obiect/faptă și identitatea subiectului activ al faptei/infracțiunii, în condițiile existenței unei hotărâri penale sau contravenționale definitive de condamnare pronunțată cu privire la aceeași persoană, pentru aceeași faptă, chiar dacă fapta a primit o altă încadrare juridică.
Interdicția se concentrează pe situația de fapt, anume pe individualitatea persoanei subiect activ și pe fapta obiectiv săvârșită, neantamând chestiuni de interpretare juridică a încadrării unei astfel de fapte ori referitoare la calitatea făptuitorului.
O astfel de interdicție asigură o siguranță a unicității pedepsei, fără să planeze riscul extinderii nejustificate a efectului punitiv al faptei săvârșite.
Din experiența dumneavoastră, considerați că poate exista o calibrare echitabilă între apărarea părții inculpate și apărarea intereselor statului, când vorbim despre infracțiunile fiscale?
Un astfel de echilibru nu poate izvorî decât dintr-o bună colaborare între acuzare și apărare. În timp ce avocatul apără interesele clientului său, organele de urmărire penală urmăresc protejarea intereselor statului.
Prin calibrarea echitabilă și eficientă a relației dintre acuzare și apărare, bazând-o pe bune practici, pe respect reciproc, pe deplina respectare a legii, în special a normelor procedurale, echilibrul este facil asigurat.
Ce a determinat consolidarea tardivă a practicii de White-Collar Crime?
Consolidarea tardivă a practicii de White-Collar Crime a fost determinată de complexitatea crescândă a infracțiunilor într-o lume globalizată și tehnologic avansată, schimbarea percepției sociale și politice în ceea ce privește gravitatea acestor infracțiuni, presiunea crescută pentru asigurarea transparenței și responsabilitatii corporative, precum și dezvoltarea educației și specializării juridice în domeniul criminalității economice.
Odată cu dezvoltarea economiei și introducerea antrenării răspunderii penale a persoanei juridice în legislația românească, percepția asupra infracțiunilor din mediul de afaceri a fost nevoită să se dezvolte, să fie aprofundată – de unde și nevoia existenței unor avocați specializați în această ramură de drept.
Este necesar ca avocatul specializat pe infracționalitatea corporativă și a gulerelor albe să își mențină un low-profile? Ce anume redă această necesitate?
Subliniez importanța confidențialității în lucrul cu informații sensibile și strategii legale complexe, caracterul secret al urmăririi penale, percepția publică asupra deschiderii unui dosar penal – în mass-media existând, de cele mai multe ori, o prezumție de vinovăție. Expunerea publică a unor astfel de informații îți poate dăuna atât ție, ca profesionist al dreptului, cât și clienților tăi.
Interviul poate fi regăsit în paginile catalogului oficial „Romanian Legal Awards”, ediția a VII-a
Un material Legal Marketing
