Interviu exclusiv oferit de către Radu Boanță și Sergiu Gâdei, Partners CEE Attorneys
Există cerințe specifice pentru structurarea controlului comun într-o asociere în participațiune conform legislației românești?
Desigur, există mai multe mecanisme prin care conducerea unei asocieri în participație poate fi structurată din perspectiva controlului. Pe lângă deja clasica structură în care există un asociat aparent și unul sau mai mulți asociați oculți, controlul poate fi partajat între doi sau mai mulți asociați ce pot acționa separat și public pe contul asocierii ori controlul poate fi segregat prin atribuirea bunurilor contribuite în asociere, exclusiv în proprietatea unuia dintre asociați pe toată durata asocierii, cu obligația de desocotire și chiar de restituire a bunurilor când asocierea își va fi epuizat operațiunile. Pentru alte aspecte ce țin de controlul asocierii în participație, dar și de anumite efecte specifice decurgând din modalitatea de control aleasă, se pot stabili convențional, în contractul de asociere, condiții particulare.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Care sunt cele mai comune greșeli pe care le observați în structurarea și administrarea asocierilor în participațiune în România?
Am fost martorii unor erori de natură tehnică, dar și de reglementare convențională ce țineau de regimul aporturilor, condițiile de derulare a operațiunilor unei asocieri în participație (inclusiv partea contabilă și fiscală), precum și de lichidarea acestor operațiuni. Am întâlnit și intenții de utilizare a acestui tip de contract pentru a stabili beneficii prestabilite și constante pentru un asociat, aspect pe care legea îl interzice, fiind semnalate riscurile în cazul în care astfel de aranjamente ar fi fost tolerate. În fine, am întâlnit și contracte de asociere în participație corect întocmite și implementate, dar care au fost contestate de diverși stakeholders nemulțumiți în contextul anumitor conflicte economice, dintr-o piață sau alta, cu reverberații juridice complexe și de lungă durată.
Ce sfaturi ați oferi entităților străine care doresc să formeze o asociere în participațiune cu o companie românească pentru a intra pe piața locală?
Astfel de sfaturi trebuie grefate întotdeauna pe specificul industriei în care entitățile implicate (cea străină și cea românească) activează sau doresc să activeze în piața locală. Oricum ar fi însă, aceste sfaturi vor viza o cât mai clară delimitare a contribuției fiecărei părți la patrimoniul asocierii și, implicit, respectarea cotelor de participare la beneficii și pierderi stabilite, regimul juridic al contribuțiilor și controlul utilizării acestora, condițiile de reprezentare a asocierii în relațiile cu terții, derularea operațiunilor asocierii și efectele generate în acest sens, ținerea contabilității asocierii și implicațiile fiscale, cauzele de dizolvare și urmările lichidării pentru fiecare dintre asociați.
Domnule Radu Boanță, cum abordați managementul crizelor în cazuri de insolvență, având în vedere complexitatea și impactul acestora asupra piețelor financiare și comunităților locale?
Managementul unei crize generate de insolvență nu este niciodată un tipar particularizat. Deși legea instituie reguli clare de urmat în astfel de cazuri, există tot timpul provocări și consecințe negative cu manifestări deseori greu de anticipat și cărora nu le poți răspunde decât printr-o adaptare adecvată și inteligentă, faptică și juridică, repoziționând continuu, negociind și făcând compromisuri care nu compromit. Ceea ce contează în managementul unei astfel de crize este păstrarea echilibrului între ceea ce entitatea în insolvență are mai valoros din punct de vedere business și interesele creditorilor care trebuie (sau ar trebui) să urmărească nu doar conservarea acestei valori a business-ului insolventului ci și continuitatea lui într-o formă sau alta, prin aplicarea regulilor speciale ale legislației insolvenței. Din pacate, există și situații pur distructive, cu debitori cărora le este greu să accepte erorile de mangement și realități economice ce îi aduc în insolvență, transformând criza insolvenței într-un veritabil război judiciar de atriție, dus pe mai multe planuri, fără posibilitatea prezervării vreunui echilibru, astfel că toți actorii implicați au doar de suferit.
Domnule Sergiu Gîdei, care sunt lecțiile principale pe care le-ați învățat din experiența dvs. cu restructurările afacerilor și cum le folosiți pentru a optimiza operațiunile clienților în sectoarele cu creștere rapidă?
Principalele lecții pleacă întotdeauna de la cauza restructurării unei afaceri și identificarea soluțiilor pentru a răspunde cât mai îndeaproape cauzei respective. Am învățat că, de multe ori, restructurarea înseamnă o cale de a norma un anumit comportament în afaceri, ce tinde să se manifeste prin urmărirea mai multor direcții, resurse ori domenii, rispind timp și energie, cu urmări nocive pe termen mediu și lung. Dar restructurarea înseamnă și calea către noi oportunități, concentrarea pe afacerea principală cu vânzarea altor linii de activitate, fie conexe sau independente, și obținerea de venituri suplimentare de reinvestit spre a crea valoare adăugată în ceea ce o companie excelează. În alte situații, restructurarea presupune separarea unor segmente de business și operarea individuală și independentă a acestora sau, dimpotrivă, reunirea unor linii de activitate complementare pentru reducerea costurilor și segregarea resurselor sub o direcție unică.
În funcție de cauza restructurării, este important de avut în vedere managementul fluxurilor de numerar, consolidarea veniturilor în moneda cu care afacerea are cele mai multe legături, îndepărtarea din bilanț a tuturor activelor care nu produc, creșterea veniturilor inclusiv prin operațiuni de finanțare diverse (inclusiv de tip sale and lease back). Nu trebuie ignorată niciodată componenta de marketing, deși aceasta pare de multe ori investiție fără rost. Experiența ne-a arătat că notorietatea unui brand vinde produse, servicii, lucrări și crește interesul unor viitori parteneri de afaceri și clienți, deopotrivă.
Domnule Sergiu Gîdei, în calitate de expert în fuziuni și achiziții, ce sfaturi specifice ați oferi unei companii care se pregătește să intre pe o piață străină cu reglementări complexe?
Recomandarea și cooperarea cu un profesionist activ în piața străină respectivă este, probabil, cel mai mare câștig pe care o companie îl poate primi atunci când se pregătește să realizeze un astfel de pas. Familiarizarea cu specificul pieței, cu reglementările aplicabile și managementul diverșilor factori de acțiune (de exemplu, factorul uman, atragerea de capital, partea reglementară) sunt cruciale și pot fi sprijinite în mod decisiv de un astfel de profesionist în strânsă cooperare cu noi.
Domnule Radu Boanță, ce provocări unice prezintă sectorul farmaceutic din România din perspectiva reglementărilor și cum le abordați pentru clienții internaționali?
Provocările majore din sectorului farmaceutic sunt într-adevăr cele ce țin de partea de reglementare și diferă, după cum clienții internaționali sunt producători de medicamente, organizații de studii clinice, producători de echipamente medicale și exemplele pot continua. Alinierea cu legislația internă poate ridica uneori diferite provocări, cum ar fi prevalența și aplicarea concretă a normelor Uniunii Europene în materie de studii clinice, durata emiterii unor autorizații și documentația complexă ce trebuie depusă în sprijinul cererii și completată corespunzător, cerințele de certificare și atestare. Abordarea noastră este aceea de a fi constructivi și a purta cu autoritățile relevante un dialog cât mai bine fundamentat din perspectivă tehnică, având dintoteauna rezultate foarte bune în acest sens.
“Prin aparenența noastră la rețeaua Interact Law, avem colegi specializați (nu doar avocați, dar și experți fiscali, specialiști în structuri internaționale de business, asiguratori, evaluatori, contabili), în foarte multe jurisdicții, inclusiv Asia și Statele Unite ale Americii, profesioniți care pot fi de real folos, celor care au în plan intrarea pe o piață străină.”
Interviul poate fi răsfoit în catalogul oficial „Romanian Legal Awards”, ediția a VII-a
Un material Legal Marketing
