Miruna Enache, Partener, Asistență fiscală și juridică, EY România
Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele cifre disponibile.
Lipsa controlului centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultățile de evaluare, caracteristicile hibride, evoluția rapidă a tehnologiei, dar și forma pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atâtea provocări pentru stabilirea unor obligații fiscale. În plus, formele pentru care pot fi utilizate, atât pentru plăți, cât și în scop de investiții, îngreunează clasificarea și conformitatea fiscală potențială. Dificultăți decurg și din necesitatea de a identifica intermediarii relevanți, evenimentul raportabil, evaluarea activelor și informațiile disponibile, printre altele. Pentru că este clar pentru toată lumea – la fel ca instrumentele financiare „tradiționale”, și veniturile obținute din cripto-active ar trebui să fie supuse impozitării. Și în cazul lor, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații.
Încă de la începutul dezbaterii necesității reglementării criptomonedelor, în 2018, Pascal Saint-Amans, șeful Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a susținut că este nevoie de o soluție globală, care să fie aplicabilă oricărui stat. Saint-Amans a dezvăluit că majoritatea statelor membre ale OCDE sunt din ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora, ceea ce a determinat organizația să se implice mai activ în această direcție. Recent, Amans a anunțat că OCDE va furniza noi standarde în industrie, cel mai probabil până la finalul acestui an. Prin urmare, OCDE este hotărât să vină cu noi reguli care ar putea defini planul global de impozitare a monedei digitale, având în vedere că structura OCDE înglobează 37 de state membre (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Australia) și reprezintă, colectiv, peste 60% din PIB-ul nominal global.
De altfel, la finalul anului trecut, OCDE a publicat o prezentare generală a problemelor emergente de politică fiscală în domeniul cripto. Într-un document de 70 de pagini, OCDE subliniază unele dintre provocările cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. ”hard forks”), definițiile monedei digitale, apariția monedelor stabile și a CBDC-urilor (monede digitale ale băncilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud - realizează la acest moment experiențe), finanțarea descentralizată și impozitarea veniturilor din mining.
Printre concluziile studiului amintit, OCDE recomandă actualizarea permanentă a politicilor privind criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu tratamentul altor active, imobilizări necorporale și pentru a aborda evenimente impozabile majore. Sprijinirea îmbunătățirii conformității, inclusiv prin luarea în considerare a normelor simplificate privind evaluarea și pragurile de scutire pentru micii comercianți sau pentru comercianții ocazionali, este o altă recomandare a Organizației. Tot OCDE spune că ar fi necesară alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendințe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată și de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.
De cealaltă parte, și Comisia Europeană este de părere că, deși inovația tehnică poate îmbunătăți eficiența și incluziunea sistemului financiar și a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecția consumatorilor și a investitorilor, la integritatea pieței, evaziunea fiscală, spălarea banilor și finanțarea terorismului. Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații. Drept urmare, Comisia a anunțat la rândul său că intenționează să oblige intermediarii să raporteze tranzacțiile de tip cripto, printr-o nouă directivă - DAC 8.
Dispozițiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, șase la număr până acum, prevăd obligația intermediarilor financiari de a raporta administrațiilor fiscale și schimbul de informații între statele membre. Pentru cripto-active și bani electronici, nu există o astfel de obligație de raportare, deoarece cripto-activele și banii electronici, precum și intermediarii relevanți pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiți în totalitate de directive, iar autoritățile fiscale naționale nu pot obține aceste informații. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale și, prin urmare, își mută cu ușurință activitățile între statele membre și desfășoară activități transfrontaliere. În general, nivelul transparenței fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra și transfera active fără intermediari terți.
În plus, în lumina schimbului de informații de la instituțiile financiare cu privire la conturile financiare stabilite de DAC2 în 2014, aceste evoluții pot duce la erodarea integrității unor schimburi de informații ca instrument de combatere a evaziunii fiscale offshore. Conformitatea cripto-activelor și a instituțiilor de monedă electronică cu raportările DAC2 sunt esențiale și ar trebui abordate de noua directivă fie ca o dispoziție autonomă, fie ca o extindere a dispozițiilor DAC2 existente sau chiar ambele, pentru a acoperi toate particularitățile unice ale acestor instrumente.
Pentru asigurarea unei impozitări adecvate, inițiativa va trebui să definească cripto-activele pentru a determina domeniul de aplicare material al directivei, precum și pentru a identifica intermediarii relevanți în scopuri fiscale, de raportare comună și de due-diligence. Evaluarea impactului va lua în considerare activele care ar trebui incluse pentru a determina, de exemplu, dacă așa-numitele monede stabile și monedele electronice trebuie incluse de domeniul de aplicare. Mai mult, este necesar să se abordeze unele ineficiențe ale actualei directive, în special dispozițiile limitate privind sancțiunile și alte ajustări punctuale necesare.
Orice reglementare va fi operată în viitor și în România, ea nu va veni pe un loc gol, pentru că și la acest moment există reguli generale de impozitare care se aplică implicit și în domeniul cripto, atât la persoane fizice, cât și la cele juridice.
În concluzie, criptomonedele vor fi ”decriptate” peste puțin timp. Este un semnal important pentru piață, care subliniază importanța pe care au început să o capete monedele digitale, cât și nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, ușor de înțeles și de aplicat.
Pentru mai multe noutăți din zona de fiscalitate, impozitarea tehnologiei și Directivele Europene ale anului 2021, vă așteptăm la Conferința Anuală de Fiscalitate, care se va desfășura săptămâna viitoare, în zilele de 20-21 ianuarie. Mai multe informații cu privire la agenda evenimentului, lectorii și detaliile de înregistrare se regăsesc în link.
Citiți în continuare în secțiunea Lecția de fiscalitate
Pentru mai multe informații, vizitați pagina de internet: https://www.ey.com/en_ro
EY România vrea să păstreze legătura cu dumneavoastră. Vă rugăm să accesați link-ul DE AICI
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Rețeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, strategi și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
