Domeniile de activitate din România cel mai mult expuse riscurilor de fraudă sunt asigurările, energia, comerțul și bankingul, spune, la Profit News TV, Roxana Hurducaș, director marketing SPIA România, specializată în investigații private. Potrivit acesteia, 10% din populația lumii se află într-o permanentă căutare a oportunităților de fraudare, iar 80% chiar ar putea să comită una dacă există contextul favorabil.
"Dacă vorbim despre industria cu cel mai ridicat risc de infracționalitate transfrontalieră, atunci vorbim de domeniul asigurărilor. Cu cât sunt mai mulți bani într-o industrie, cu atât riscul de infracționalitate crește", spune Hurducaș la Profit News TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
Un studiu din 2020, care a luat în calcul mai mult de 5.000 de companii, dintre care peste 70% cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, a scos în evidență că 47% dintre acestea au fost fraudate în ultimele 24 de luni.
"Este al doilea cel mai ridicat nivel de fraudă din ultimii 20 de ani. Dintre companiile care au declarat că au fost fraudate, 39% s-au confruntat cu fraudă externă, 37% cu fraudă internă, iar frauda mixtă a reprezentat 20%", a spus Hurducaș.
În cazul fraudei externe, studiul a reliefat că 26% dintre acestea au fost comise de clienți, 24% de către hackeri, iar 19% de către terți (furnizori, distribuitori).
"Se observă că aproape jumătate dintre fraudatorii externi au fost invitați în interiorul companiei chiar de către aceasta. Dacă ne referim la fraudă internă, riscuri foarte mari sunt în zona managementului, unde 37% din fraude sunt ocupaționale, comise de proprii angajați. 34% din fraude sunt din zona middle management, 31% de către cei din zona operațional, iar 26% dintre fraudatori sunt seniori manageri", a mai spus directorul de marketing al companiei.
Valoarea prejudiciului crește cu cât nivelul managerului care fraudează compania în structura ierarhică este mai ridicat.
"Printre motive putem enumera nivelul de autoritate pe care un senior manager îl are, lipsa măsurilor în zona de etică profesională, dar și presiunea pusă de indicatorii de performanță, care de foarte multe ori sufocă managerul și-l împinge către comiterea de fraudă pentru a putea respecta indicatorii de performanță, uneori puși prea sus", a explicat reprezentantul SPIA România.
Prezența fraudei într-o companie poate fi semnalată de indicatorii financiari, a căror evoluție poate genera suspiciunea că firma se confruntă cu acest fenomen, și de ponturile care pot veni de la concurență, de la alți jucători din piață sau de la angajați.
"Triunghiul fraudei, concept dezvoltat de un sociolog american în anii '50, spune că frauda apare atunci când sunt îndeplinite concomitent trei condiții. Prima este ocazia sau oportunitatea, adică un context favorabil apariției fraudei, cum ar fi lipsa unor proceduri, a unor instrumente contabile, a controalelor. A doua se referă la motivație sau cauză, care se poate manifesta prin nevoi financiare, nevoi personale sau profesionale, frustrări. A treia condiție este justificarea sau scuza, adică ce își spune fiecare persoană care fraudează o companie atunci când comite frauda. Și printre cele mai des întâlnite afirmații se numără și alții o fac, o să dau banii înapoi, oricum îi merit și dacă ei nu mi-i dau, îi iau eu singur", a arătat Hurducaș.
Ea a amintit de regula 10/80/10, care spune că 10% din populație nu va comite niciodată fraudă, persoanele din această categorie fiind cele care, dacă găsesc un portofel pe jos, îl caută pe proprietar pentru a i-l înapoia.
"80% din populație ar putea să comită fraudă dacă există contextul favorabil. Ultimii 10% sunt cei într-o căutare activă de oportunități de fraudare", a spus reprezentantul SPIA Romania.
Potrivit studiului, valoarea totală a fraudelor a depășit 42 miliarde de dolari în ultimele 24 luni.
"La nivel global, aproximativ 5% din venitul unei companii se pierde din cauza fraudei", a precizat Hurducaș.
În opinia ei, frauda internă este mai costisitoare din toate punctele de vedere pentru o companie, și nu doar financiar.
"Frauda internă, pe de o parte, înseamnă pierdere financiară mai mare, pentru că cel din interior cunoaște sistemul și ce piedici să ocolească. Pe de altă parte, frauda internă poate provoca procese civile și penale, care generează un damage reputațional, cu impact asupra brandului, asupra cotei de piață și încrederii clienților, pierdere unor oportunități viitoare, manifestarea unei presiuni mai mari asupra psihicului managerului și personalului. De asemenea, frauda internă poate afecta dinamica cifrei de afaceri a companiei", a spus Hurducaș.
SPIA Romania este prezentă pe piață din 2012 și a fost înființată de Marius Porceanu.
Piața locală a investigațiilor private s-a situat la 10 milioane de euro în 2019.
