Macro

Peste o pătrime din gazul produs anul trecut în Uniunea Europeană (UE) a fost extras din România, care și-a majorat cota de la 21,5% în 2022 la 26,8% în 2023, ca urmare a unei creșteri marginale a producției interne, dar mai ales datorită reducerii producției celorlalte state membre. Liderul clasamentului, Olanda, a fost cel care și-a diminuat cel mai mult producția, aceasta fiind în prezent doar cu 10% mai mare decât cea din România, care ocupă poziția a doua, arată o analiză Profit.ro.

Producția industrială românească a crescut în august, dar a rămas în zona de contracție în termeni anuali. BCR estimează că industria va scădea pentru al doilea an consecutiv în 2024, dar ar putea reveni în 2025.

Profit.ro a anunțat la începutul lunii octombrie, citând surse guvernamentale, că Guvernul s-a înțeles la nivel informal cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată.

Activitatea de tranzacționare din piața de birouri a încetinit în al treilea trimestru al acestui an, fiind similară cu cea înregistrată în perioada 2021-2022.

Vânzările de mașini electrificate (electrice și plug-in hibrid) la nivel mondial au crescut cu 30% în septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, pe fondul rezultatelor record din China și al revenirii pieței europene.

Economia României ar putea să se dubleze în următorii zece ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de creștere de 3.0 – 3,5% pe an și o inflație medie similară. Una dintre condițiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbția și utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, arată raportul ”30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING”, lansat astăzi de ING Bank România.

Blocul Național Sindical (BNS) a lansat un apel public către guvern pentru a reduce impozitarea pe muncă. Un studiu realizat de Departamentul Cercetare din cadrul BNS arată că nivelul contribuțiilor sociale din România transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă. Ponderea lor față de veniturile din taxe este mult mai mare decât în statele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Creșterea economiei din România va fi mai lentă anul acesta decât era estimat inițial, iar în 2025 alimentele vor fi mai scumpe, nefiind exclusă nici o creștere a TVA, cu două puncte procentuale, dar nu mai devreme de jumătatea anului viitor, indică un raport al UniCredit Bank.

Prețurile spot ale energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare din Europa Centrală și de Est, inclusiv cel din România, au fost în august mai ridicate decât cele din aceeași lună a anului trecut, situație contrară celei înregistrate în restul Europei, susține un raport al reglementatorului maghiar, MEKH, analizat de Profit.ro și care confirmă decuplarea acestei regiuni de restul Europei. România a fost cea mai scumpă piață spot din UE, și cea de-a doua din Europa, după cea sârbă, sistemul energetic autohton fiind în continuare deficitar, bazându-se pe importuri, în special din Ungaria, pentru acoperirea consumului intern și exporturile către Ucraina și Republica Moldova.