Natura activității băncilor, bazată pe reglementări stricte și pe un management atent al riscului, le oprește să ajungă în avangarda tehnologizării. Totuși, gradul de penetrare al serviciilor electronice a crescut substanțial în ultimii ani în România, iar la unele bănci a ajuns deja să reprezinte principala formă de interacțiune între client și instituția de credit, au arătat reprezentanții sistemului bancar la WeLoveDigital.forum.
Forumul, extrem de important pentru piața de business și organizat pe două zile, are ca parteneri UPC, Telekom, Cert, Philips, Fan Courier, Visa, Iqos, easypost și DWF, fiind organizat cu sprijinul IAB, IAA, ANSSI, ANIS și 2Performant. Parteneri media sunt News.ro, Adevarul.ro, Iqads, Smark, Softlead
Digitalizarea sistemului bancar din România este un proces care funcționează, deși viteza cu care tehnologia este implementată de către bănci este mult mai redusă decât în alte domenii, au arătat aceștia.
Chiar natura băncilor, instituții cu un impact substanțial în economie, dar și pretențiile diferite ale clienților și, mai ales, legislația foarte strictă reprezintă cele mai importante bariere pentru digitalizare.
“Băncile sunt foarte reglementate pentru că sunt foarte mari. În Europa, activele bancare sunt de trei ori mai mari decât Produsul Intern Brut cumulat, de exemplu. Și atunci, riscurile pe care le aduc blocajele sau fraudele duc la efecte imediate și cu un impact foarte mare. Ca bancher, ești cumva legat de reglementare, ești standardizat în comportamente. Băncile nu au libertatea inginerului cercetător care nu este încorsetat de legi. Într-o bancă, un inginer poate descoperi ceva, dar va fi foarte greu să aplice acea descoperire. În bancă nu se pot face experimente. Așadar, au fost băncile reticente la inovație? Nu. Dar legislația și riscurile la care se expun le-au făcut mai conservatoare. În plus, nu trebuie uitat că banca este împărțită între cei pe care îi creditează și cei de la care atrage resurse. Clienții care au depozite vor dori întotdeauna un sistem predictibil, stabil, sigur și sunt 10 milioane de deponenți în România. De partea cealaltă, clientul care vrea credit dorește viteză, rapiditate, agilitate. Este greu să găsești balanța ideală”, a explicat Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
Pe de altă parte, instituțiile de credit trebuie să facă eforturi pentru a educa populația, încă reticentă la tehnologie și pentru a înțelege exact nevoile clienților.
“În ziua de astăzi, unul din șapte minori are în jurul său cel puțin două device-uri. Timpul petrecut în fața dispozitivelor electronice evoluează de la trei ore pe zi în copilărie la cinci ore pe zi în adolescență. În banking, este clar că lucrurile arată diferit. Pentru a crește, avem nevoie de un mix între ceea ce trebuie să facă băncile și ceea ce își doresc clienții.”, a arătat Anca Nuțiu, Head of Retail Business Development Division la Piraeus Bank.
În aceeași paradigmă, a comunicării cu clienții, insistă și Ioana Pârvu, Director Marketing , Produse și Canale Alternative la BRD, bancă unde 55% dintre clienți au un cont de internet sau mobile banking.
“Trebuie să mergem pe educație. Trebuie să generăm transformări de mentalitate. Încercăm să gândim aplicații costumer friendly, nu user friendly cum au fost până acum majoritatea. Pentru noi este important, mai ales că inclusiv avem clienți foarte puțin educați, din zona rurală, de exemplu. Trebuie să lucrăm la oameni, la procese, pentru a depăși mai multe bariere... În digitalizare, fiecare modificare pe care o aducem se vede. De când am implementat parola digitală, în cinci luni am dublat numărul plăților”, a explicat Pârvu.
Ce fel de tranzacții fac românii în online și mobile banking
Vlad Stănilescu, Head of Digital Platfom Development la ING Bank, spune că mai bine de 90% din interacțiunile pe care clienții băncii olandeze le au cu instituția de credit vin pe canalul digital.
“Potențialul de influență prin acest canal este foarte mare. Noi suntem o bancă, dar vrem să devenim o companie digitală. Un lucru pe care îl observăm este că, dacă noi construim ceva pe acest canal digital, oamenii vin. Oamenii au cumpărat direct produsele pe care le-am pus acolo“, precizează Stănilescu.
Și Directorul Digital Banking al BCR, Marian Ignat, remarcă o creștere substanțială a numărului de persoane care accesează canalele digitale. Potrivit acestuia, canalul mobile banking a experimentat, ani la rândul, creșteri cu 150%. “Utilizatorii de mobile banking sunt de două-trei ori mai activi decât cei care aleg canalele clasice. Cea mai frecventă operațiune este verificarea soldului, apoi este plata utilităților și apoi plățile către terți. Plata taxelor o includem la plata utilităților”, explică Marian Ignat.
La finalul anului 2015, peste 4 milioane de români aveau conturi de internet sau mobile banking, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din totalul clienților băncilor din România.
