Multe dintre companiile din România, participante la un studiu, susțin că sunt fraudate de proprii angajați, perioadele de criză amplificând fenomenul fraudei ocupaționale.
„2020 a venit cu restricții de circulație și tăieri salariale. Parte dintre angajați au înțeles că trebuie să își redimensioneze cheltuielile în raport cu salariul rămas după tăieri. Altă parte au căutat soluții alternative de <<recuperare>> a pierderilor și chiar creștere a veniturilor. Crima organizată s-a îndreptat pentru finanțare către companiile cu bugete mari și capabilități de depistare a fraudelor reduse, cum ar fi companii de retail, asigurări, bănci, logistică. Ponderea crește, mai ales în contextul unei crize. Am văzut acest lucru în perioada 2008-2009, dar mai ales în 2020 în contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID – 19”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.
Procentul de firme fraudate de proprii angajați, indicat în analiză, este de "peste 75% dintre companiile din România", fără să fie însă precizat câte firme au participat la studiu și nici dacă acesta este reprezentativ la nivel național.
La nivel internațional, companiile, instituțiile statului și asociațiile non-profit pierd anual 5% din venituri, în medie, din cauza fraudelor comise de proprii angajați, manageri și chiar acționari, potrivit unui raport privind frauda și abuzul ocupațional, realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE).
Cele mai întâlnite tipuri de fraudă:
- diferite scheme de conflicte de interese - probabil una dintre cele mai întâlnite scheme de fraudă în Europa Centrală și de Est: angajații determină sau influențează alocarea contractelor pentru companiile fondate sau controlate de aceștia sau de rudele lor (tipologie frecvent întâlnită în fiecare industrie);
- tratament preferențial sau alocare de contracte acordate anumitor parteneri de afaceri – observate, de obicei, în industria farmaceutică, retail și la dezvoltatorii imobiliari;
- manipularea polițelor de asigurare, în special prin aranjamente ilicite între angajații departamentului antifraudă și clienți;
- manipularea împrumuturilor bancare;
- compromiterea emailului cu ajutor din interiorul companiei;
- deturnarea sau furtul de bunuri (utilizarea neautorizată a mașinilor companiei, laptopurilor, utilajelor de orice fel), de asemenea, observate foarte frecvent în fiecare industrie.
