Aderarea României oferă lecții care pot ajuta Kievul în drumul de aderare la UE și indicii despre beneficiile potențiale. Bucureștiul a devenit un susținător hotărât al unor discuții de aderare mai rapide pentru Ucraina și pentru ceilalți vecini ai săi, precum Republica Moldova, scrie Bloomberg.
Urmărește-ne și pe Google News
Într-un articol separat, publicațiua americană notează faptul că, deși Polonia a fost mult timp considerată drept un exemplu de tranziție postcomunistă, membrii aspiranți, ca Ucraina, ar face mai bine să ia România drept exemplu. România a lucrat la propriul miracol economic, în timp ce Polonia s-a certat cu Bruxelles-ul în privința finanțării și a lansat ironii la adresa Berlinului.
Guvernele care s-au succedat de la momentul în care România a devenit membră UE au vândut firmele de stat, au relaxat restricțiile comerciale și, cel mai important, au făcut schimbări în justiție pentru a contribui la eradicarea corupției.
Acest lucru a ajutat România să recupereze decalajul față de Ungaria, care este în mod tradițional mai bogată, și să se distanțeze de Bulgaria, vecina de la Marea Neagră cu care a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia și corupția.
În ultimul deceniu și jumătate, transformarea instituțiilor din România a atras investiții străine, creând locuri de muncă și aducând know-how pentru creșterea productivității.
Din 2010 până în 2021, investițiile din străinătate aproape că s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro (110 miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. Printre cei mai mari investitori se numără Ford Motor și Dacia, care produc în prezent în România mai mult de jumătate de milion de mașini pe an. Producătorul de anvelope Continental a investit 2,2 miliarde de euro, iar giganții din domeniul tehnologiei, printre care Amazon, Microsoft și Oracle, au deschis și extins centre de cercetare.
Condusă de fostul procuror anticorupție Laura Codruța Kovesi, care conduce în prezent primul Parchet al UE, România a încarcerat zeci de oficiali guvernamentali în ultimul deceniu, inclusiv prim-miniștri, funcționari de cabinet și membri ai parlamentului. Demersul a fost sprijinit de un mecanism al UE care a promovat o revizuire judiciară finalizată anul trecut.
În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de locuitori ai României nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era cel al Ucrainei înainte de invazia rusă. Procentul este acum de 77% și continuă să crească.
În următorul deceniu, România și-ar putea dubla producția economică, potrivit lui Dinu Bumbacea, country manager al firmei de consultanță PWC, care a intervievat companiile cu privire la planurile lor de investiții și a luat în calcul un alt val masiv de fonduri UE.
Ucraina căuta să urmeze și ea această cale în urmă cu un deceniu, înainte ca guvernul său susținut de Kremlin să se întoarcă spre Moscova. Acum, UE a oferit Kievului o cale de aderare în cadrul unui proces care se așteaptă să fie nesigur și să dureze ani de zile. Acest parcurs va necesita încetarea luptelor, precum și reforme majore în economie, lupta împotriva corupției și raționalizarea instituțiilor pentru a respecta normele UE.
