Avocații vor introduce în relația cu clienții onorarii minime, stabilite de Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), astfel că între casele de avocatură nu vor mai exista diferențe din punct de vedere al unui tarif scăzut, ceea ce va obliga firmele și persoanele fizice să accepte un cost pornind de la un nivel fix. Consiliul Concurenței încearcă la acest moment, pe ultima sută de metri, să oprească aceste onorarii minime, dar șansele sunt la fel de mici, parlamentarii fiind pregătiți să aprobe un document în acest sens și să îl trimită președintelui Klaus Iohannis spre promulgare.
Proiectul, care a trecut deja de Senat și a fost avizat și de comisia juridică a Camerei Deputaților, extinde atribuțiile UNBR cu dreptul de a adopta un tablou al onorariilor minimale pentru serviciile prestate și facilitează avocaților doar posibilitatea de a conveni cu ai lor clienți onorarii superioare acestui prag care urmează să fie stabilit. Argumentul pentru introducerea onorariilor minime este "curmarea concurenței neloiale din partea unor avocați care stabilesc onorarii mici, de dumping", dar și creșterea veniturilor avocaților având drept consecință inclusiv sumele pe care aceștia le plătesc la barou.
Practic, UNBR este interesat să impună onorarii minime gândindu-se că astfel va încasa mai mulți bani din taxele impuse avocaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Luni, Consiliul Concurenței a intervenit la Parlament pentru a opri introducerea acestui prag minim al onorariilor, explicând că o astfel de prevedere a mai fost aplicată până în 2004, când a fost eliminată, tot la insistența Concurenței, și arătând că stabilirea unor limite minime ale onorariilor restrânge libertatea avocaților de a se concura prin prețul serviciilor oferite.
CITEȘTE ȘI Amenzi majorate pentru avocați, notari, poliție și vamă dacă nu transmit primarilor date fiscale despre persoane și firme Nici avocații nou-intrați pe piață nu vor mai putea practica onorarii sub limita care urmează să fie stabilită, pentru a atrage clienți și a-și câștiga astfel o poziție pe piață, iar clientul va fi la rândul său dezavantajat, fiind obligat să achite tarife plecând de la o sumă fixă și nu pornind de la o negociere, mai arată Concurența.
Consiliul cere astfel parlamentarilor să nu accepte pragul minim al onorariilor, pe care îl consideră una dintre cele mai severe modalități de restrângere a concurenței și un regres în privința exercitării profesiei de avocați.
Proiectul este însă pregătit să fie aprobat de către deputați în această formă.
În același timp, proiectul conține o serie de măsuri care îi pot avantaja pe unii avocați, respectiv elimină condiția ca avocatul să depună la barou o declarație pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliție politică, precum și al serviciilor de informații, elimină interdicția ca avocatul să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații, prevede că decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea unei percheizții desfășurate la sediul profesional al avocatului și nu pot fi ridicate înscrisuri care conțin comunicări între avocat și clientul său (excepție care nu este însă valabilă dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni).
CITEȘTE ȘI Senatorii au respins înființarea notariatelor de stat, la sfatul Justiției și al UNNP, deși reclamă monopol Proiectul mai prevede că nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia la cunoștință în exercitarea profesiei (dacă nu este vorba de decesul unei persoane sau combaterea terorismului) și că în toate cazurile este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea făptuitorului.
De asemenea, o altă prevedere deja criticată în spațiul public este cea care îl obligă pe judecătotr să anunțe imediat un avocat dacă a fost interceptat.
"Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului", este textul pregătit spre aprobare.
