Șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, a făcut la Profit Health.forum o radiografie a sistemului românesc de sănătate care suferă din cauza risipei banului public, a relației grele, marcată de redundanțe, dintre pacient și medic, cauzată de lipsa digitalizării și legislația învechită și lipsa de medici în foarte multe zone din țară, inclusiv în București.
Evenimentul este organizat cu spriijinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Medima, MSD, Regina Maria, Salt Bank
Acestea sunt trei dintre mesajele-cheie transmise de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în cadrul unei dezbateri dedicate rolului instituției în sistemul medical românesc. Oficialul a făcut un tur de forță prin temele esențiale ale prezentului și viitorului sănătății în România: prevenție, acoperirea zonelor defavorizate, digitalizare, echitate în acces, eficiență bugetară și presiunea uriașă asupra sistemului.
„Toată cariera mea a fost legată de medicina de familie și de prevenție. Este una dintre direcțiile pentru care am militat constant. Vom vedea dacă tehnologia ne va ajuta să facem mai multă prevenție – dar trebuie să încercăm”, a declarat acesta.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Contractul-cadru nou: prevenția devine politică publică
Potrivit șefului CNAS, odată cu Jalonul 352 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2023 a fost demarată o schimbare importantă în baza contractului-cadru care reglementează serviciile medicale. Hotărârea de Guvern nr. 528/2025 și Ordinul comun Ministerul Sănătății – CNAS nr. 1857 aduc prevederi ce vizează în primul rând promovarea prevenției, îmbunătățirea managementului fondului național de asigurări de sănătate și extinderea accesului populației vulnerabile la servicii medicale.
Aceste modificări privesc atât serviciile din ambulatoriul de specialitate, cât și medicina de familie. Au fost implementate pachete standardizate pentru spitalizarea de zi, cu rol în diagnosticarea precoce și monitorizarea bolilor cronice. De la 1 iulie 2024, au intrat în vigoare circa 120 de pachete noi de servicii spitalicești de zi.
„Vrem ca pacientul cronic să poată merge în ambulatoriu și fără bilet de trimitere. E vorba de acces, dar și de prevenție. Știm foarte clar: dacă depistăm cancerul într-un stadiu avansat, cresc costurile și scade speranța de viață.”
Zone fără medici: stimulente financiare și soluții logistice
Situația rămâne gravă în privința acoperirii teritoriale. 180 de localități din România nu au niciun medic de familie, iar alte circa 1.500 au deficit major. Pentru a face aceste zone mai atractive, CNAS a implementat stimulente importante: creșteri salariale de 200% pentru cei care lucrează exclusiv în zone izolate, 50% pentru cei din Delta Dunării, majorări pentru cei din orașe mici sau zone montane.
„E ușor să spui că mergi într-o zonă grea. Dar dacă n-ai apă caldă, căldură, igienă, idealismul cu care ai ieșit din facultate se erodează rapid. Trebuie să fim realiști și să sprijinim aceste decizii și cu infrastructură.”
Oficialul a avertizat că problemele nu sunt doar în mediul rural – în București, Sectorul 3 are în acest moment un singur medic specialist în pneumologie pediatrică, în urma pensionării unui cadru medical cu experiență. Lipsa specializărilor se regăsește și în alte județe, în domenii precum hematologia pediatrică sau psihiatria pediatrică.
„Îmbătrânirea personalului medical este o realitate. Pregătirea unui medic durează 6 ani de facultate, între 4 și 6 ani de specialitate, și încă 5 până la primariat. Ajungi la 35–36 de ani până când un medic este complet format.”
Accesul pacienților neasigurați și problema cancerului
În 2022, Legea 283 privind prevenirea și combaterea cancerului a reglementat accesul la servicii medicale pentru persoanele care nu pot face dovada calității de asigurat. Măsura a fost însoțită de un buget separat, alocat de Ministerul Sănătății.
„Discutăm despre o problemă majoră de sănătate publică. Cancerul afectează aproximativ 1% din populație. Trebuia să deschidem această ușă. Bugetul vine din altă sursă, ca să nu frustreze pe nimeni dintre cei asigurați.”
Accesul la prevenție a fost, de asemenea, extins. CNAS încurajează pacienții să meargă în luna în care sunt născuți la medicul de familie pentru o consultație preventivă: identificarea factorilor de risc, consiliere, istoricul familial, harta riscurilor.
Digitalizarea, boală cronică
Sistemul informatic operat curent, PIAS 1, proiectat în 1999 și pus în funcțiune în 2008, este învechit. Ar fi trebuit înlocuit în urmă cu 10 ani. CNAS lucrează în prezent cu acest sistem aflat „în stadiu de comă profundă”, după cum l-a descris șeful instituției.
„PIAS 2 este poate cel mai important proiect informatic strategic național din domeniul sănătății. Trebuie să permită pacientului acces direct la date, interacțiune ușoară, simplificare. Iar medicii trebuie să se elibereze de hârtii și să stea de vorbă cu pacienții.”
Oficialul a atras atenția că sistemele nu sunt interconectate, iar medicii de familie nu au acces la istoricul complet al pacienților. Soluția propusă include digitalizarea reală, integrarea registrelor de boală, dezvoltarea funcției de „navigator de pacienți” și un efort continuu de formare profesională în digitalizare pentru angajații CNAS.
„Toți colegii din Casa de Asigurări participă pe rând la cursuri de digitalizare, protecția datelor cu caracter personal și cu importanță strategică. Resursa umană e mică, dar volumele au crescut de 20 de ori față de 2008.”
Presiune financiară uriașă
În 2024, CNAS gestionează 77 de miliarde de lei, față de 62,5 miliarde în anul precedent. Datoriile pentru medicamente se ridică la 1,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu concediile medicale – 4,5 miliarde.
„Am avut solicitări la Banca Mondial[ de peste 28 de miliarde. Atât poate țara acum. Ne dorim acces nelimitat la tot, dar nu se poate deodată. Va trebui să facem pași și să fim realiști.”
Oficialul a subliniat că numărul mic de angajați ai sistemului – 260 la nivelul CNAS și 2.800 în teritoriu – reprezintă o problemă gravă raportată la cei peste 16,6 milioane de asigurați.
A mai pledat pentru o nouă Lege a Sănătății, care să înlocuiască actualul cadru normativ fragmentat: „Legea din 1995 are peste 2.000 de amendamente. Ne rătăcim în ea. Trebuie să regândim și legislația privind concediile medicale.”
În finalul discursului, președintele CNAS a făcut apel la conștientizarea constrângerilor reale și la construirea unui sistem care să ofere protecție atât pacienților, cât și medicilor.
„Trebuie să fim extrem de responsabili. Să vedem unde se risipește banul public, unde putem eficientiza. Medicina fără bani nu se va putea face niciodată. Oricine va fi pe scaunul acesta trebuie să aibă viziune, să meargă spre prevenție și spre terapiile eficiente.”
