Riscul de ploi torențiale, precum cele care au provocat inundații devastatoare în Europa Centrală în această lună, este de două ori mai mare din cauza schimbărilor climatice, conform unui raport, ai cărui autori, oameni de știință, au solicitat factorilor de decizie politică să acționeze pentru a stopa încălzirea globală, transmite Reuters.
Cele mai grave inundații care au lovit Europa Centrală și de Est în ultimele cel puțin două decenii s-au soldat cu 24 de morți, cu orașe pline de noroi și moloz, clădiri avariate, poduri prăbușite și cu un cost al reparațiilor care se ridică la miliarde de dolari, scrie Agerpres.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: ARB, BCR, BRD, Garanti BBVA
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Raportul World Weather Attribution, un grup internațional de oameni de știință care studiază efectele schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme, a constatat că cele patru zile de precipitații aduse de ciclonul Boris au fost cele mai abundente înregistrate vreodată în Europa Centrală.
Potrivit grupului, pe fondul schimbărilor climatice astfel de ploi torențiale au devenit de cel puțin două ori mai probabile și cu 7% mai abundente.
"Din nou, aceste inundații evidențiază rezultatele devastatoare ale încălzirii provocate de combustibilii fosili", a declarat Joyce Kimutai, cercetătoare la Institutul Grantham al Imperial College din Londra și coautoare a studiului.
"Până când petrolul, gazul și cărbunele vor fi înlocuite cu energie regenerabilă, furtuni precum Boris vor declanșa precipitații și mai abundente, provocând inundații care vor afecta economia", a spus ea.
În raport se precizează că, deși combinația de fenomene meteorologice care a provocat furtuna - inclusiv aerul rece care s-a deplasat deasupra Alpilor și aerul foarte cald de deasupra Mării Mediterane și Mării Negre - a fost una neobișnuită, schimbările climatice au făcut ca astfel de furtuni să fie mai intense și mai probabile.
Potrivit raportului, o astfel de furtună este de așteptat să se formeze, în medie, o dată la 100 până la 300 de ani, în condițiile climei actuale, cu o încălzire de 1,3 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada preindustrială.
Cu toate acestea, raportul precizează că astfel de furtuni vor aduce cu cel puțin 5% mai multă ploaie și vor fi cu 50% mai frecvente decât în prezent în cazul unei încălziri cu 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, ceea ce se preconizează că se va întâmpla în anii 2050.
