Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) estimează că 8 milioane de oameni mor anual din cauza complicațiilor legate de fumat. În ciuda eforturilor diverselor organizații de a sensibiliza populația cu privire la pericolele fumatului, aproximativ 1,3 miliarde de persoane încă fumează, iar 80% dintre acestea trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
Nu există un nivel sigur în ceea ce privește fumatul. Chiar și fumatul pasiv poate duce la complicații grave, cum ar fi bolile cardiovasculare și cancerul, scrie News.ro.
Gura (cavitatea bucală) este primul port de intrare în restul corpului și adăpostește o comunitate complexă și diversă de microorganisme, cunoscută sub numele de microbiom oral. Aceste organisme trăiesc în armonie unele cu altele. Ele protejează mediul oral normal, ajută digestia, reglează sistemul imunitar și promovează sănătatea.
Totuși, dacă acest echilibru este perturbat, poate duce la apariția parodontitei (infecții ale gingiilor), a inflamațiilor și a unor boli grave, cum ar fi bolile de inimă, cancerul, bolile hepatice și renale.
Modificarea compoziției bacteriene a gurii poate fi cauzată de mai mulți factori, cum ar fi igiena orală necorespunzătoare, alimentația, alcoolul și fumatul.
O nouă cercetare a analizat ce tipuri de bacterii sunt mai exact afectate. Cercetătorii au făcut acest lucru prin examinarea sănătății orale a 128 de persoane care au participat la un studiu din 2014/2016 privind sănătatea vasculară și metabolică.
Cercetarea a fost publicată în revista Heliyon.
Studiul a constatat diferențe clare în ceea ce privește bacteriile prezente în gura fumătorilor comparativ cu cea a nefumătorilor. Astfel, fumătorii aveau niveluri mai ridicate de bacterii dăunătoare – cum ar fi Fusobacterium, Campylobacter și Tannerella forsythia – în gurile lor.
Aceste bacterii pot provoca boli ale gingiilor și pot crește riscul de boli de inimă, deoarece pot declanșa inflamații și alte efecte nocive în organism.
Cum afectează fumatul biomul oral
Tutunul și țigările conțin mai multe substanțe toxice care includ nicotină, gudron, substanțe chimice radioactive, plumb și amoniac. Multe dintre acestea se formează din arderea tutunului. Pe măsură ce se fumează o țigară, aceste substanțe chimice pătrund în cavitatea bucală și modifică mediul oral prin reducerea nivelului de oxigen, modificarea pH-ului (nivelul de aciditate) și prevenirea producției adecvate de salivă.
Saliva nu numai că menține gura umedă și ajută digestia, dar are și proprietăți antibacteriene importante care ajută la distrugerea germenilor periculoși și la menținerea sănătății cavității bucale.
O gură uscată împreună cu un nivel scăzut de oxigen în gură permit bacteriilor dăunătoare să se înmulțească.
Creșterea excesivă a acestor organisme distruge echilibrul bacteriilor sănătoase care se găsesc în mod normal pe suprafețele dinților, limbii și palatului.
Nicotina
O substanță chimică des întâlnită în țigări este nicotina. Această toxină poate crește numărul de proteine de pe suprafața anumitor bacterii dăunătoare, cum ar fi P. gingivalis.
Aceste proteine sau receptori oferă bacteriilor un avantaj față de microorganismele normale și le permit să se atașeze ferm de suprafețe unde se înmulțesc în colonii și formează biofilme. Biofilmele dentare sunt o comunitate complexă de microorganisme care se pot forma pe dinți și pe alte suprafețe dure. Dacă nu sunt controlate, acestea pot duce la formarea plăcii bacteriene, parodontită, boli ale gingiilor și carii dentare.
Fumatul și bolile grave
Aceste colonii anormale pot influența sistemul imunitar, ducând la vindecare lentă, inflamație și chiar rezistență la antibiotice. Inflamația cronică cauzată de bolile gingivale poate duce la pierderea dinților și la distrugerea țesutului gingival, care a fost legată de boli sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare.
O altă bacterie, Streptococcus mutans, poate deveni, de asemenea, abundentă la persoanele care fumează mult. Acest organism este adesea prezent în condiții sănătoase, dar atunci când mediul este perturbat, se poate multiplica și facând parte din biofilmele dentare poate duce la apariția cariilor dentare și a cancerului oral.
Vaparea și țigările electronice
Țigările electronice funcționează cu o baterie și un element de încălzire care încinge un lichid. Acesta produce un aerosol care este inhalat de utilizator. Lichidul conține diferite arome, precum și substanțe chimice nocive, cum ar fi nicotina și plumbul.
Primele cercetări par să sugereze că țigările electronice nu sunt o alternativă bună la fumat. Deși efectele lor asupra microbiotei orale nu au fost bine studiate, creșterea excesivă a bacteriilor precum Fusobacterium și Bacteroidales a fost observată la persoanele care vapează.
Ambele bacterii pot provoca parodontită (boala gingiilor).
Pot fi inversate aceste modificări?
Este clar că substanțele chimice nocive din țigări și alte forme de tutun pot duce la boli grave care încep adesea în cavitatea bucală. Vestea bună este că acestea pot fi prevenite și riscul redus., spun autorii studiului, de la Universitatea Politehnică Cape Peninsula, și Centrul DVC Academic de Cercetare, din cadrul Universității de Științe ale Sănătății Sefako Makgatho, din Africa de Sud, într-un articol online, publicat în The Conversation.
Deși poate dura ceva timp, diversitatea sănătoasă a biomului oral poate fi restabilită prin renunțarea la fumat. Acest lucru reduce riscul de boli ale gingiilor, promovează producția de salivă și îmbunătățește sănătatea.
Prevenția este mai bună decât tratamentele de vindecarea, iar guvernele și organizațiile precum OMS ar trebui să continue să sensibilizeze publicul cu privire la pericolele fumatului, în special în rândul tinerilor, concluzionează autorii.
