România intervine în procesul în care Austria se opune acordării de către Marea Britanie, cu avizul Comisiei Europene, a unui ajutor de stat către compania China General Nuclear Power pentru construcția unei centrale nucleare, Guvernul de la București încercând astfel să evite blocarea acestui ajutor. Motivul este simplu: România vrea să ridice cu aceeași companie, și tot cu ajutor de stat, reactoarele 3-4 la centrala nuclear-electrică din Cernavodă.
Procesul este la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar decizia ca România să intervină a fost luată de Guvern, conform informațiilor Profit.ro, la sfârșitul lunii noiembrie.
Marea Britanie și România dezvoltă noi proiecte nucleare cu aceeași companie din China
Marea Britanie a pregătit construcția unei noi centrale nucleare la Hinkley Point, în Sommerset, constructor fiind gigantul francez EDF, care însă a încheiat, în acest scop, un parteneriat cu China General Nuclear Power Corporation, pentru finanțarea unei treimi din costul total de 18 miliarde de lire sterline al proiectului.
Contractul de finanțare al centralei Hinkley Point C a fost semnat, în 21 octombrie, la Londra, în prezența premierului britanic David Cameron și a președintelui chinez Xi Jinping.
Chiar a doua zi, pe 22 octombrie, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, a aprobat memorandumul privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nuclear-electrică de la Cernavodă în parteneriat cu aceeași companie, și anume China General Nuclear Power Corporation. Decizia a fost luată în pofida opoziției Fondului Proprietatea, acționar minoritar semnificativ cu circa 9% din acțiuni, care ceruse amânarea semnării înțelegerii cu partea chineză până la aprobarea strategiei energetice naționale de către Guvern.
Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă vor fi realizate tot cu tehnologie canadiană CANDU, ca și primele două unități ale centralei, costurile totale ale proiectului fiind estimate la 6,5 miliarde de euro.
Chinezii vor să primească aceleași ajutoare de stat în România și Marea Britanie
În octombrie anul trecut, Comisia Europeană a acceptat ca Guvernul britanic să acorde un ajutor de stat pentru investitorii de la Hinkley Point, în principal sub forma unui contract pe diferență și a unei garanții pentru credite.
Contractul pe diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare". În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței.
Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența, dar această situație pare improbabilă în contextul pieței actuale. Așadar, contractul pe diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.
Acest contract de diferență a fost evocat și de către directorul general al Nuclearelectrica, la momentul semnării memorandumului de înțelegere cu China General Nuclear Power Corporation, cu argumentul că, în actualele condiții de piață, în care prețul engros al energiei electrice a scăzut semnificativ, rentabilitatea proiectului trebuie asigurată, iar una dintre variantele analizate este implementarea acestui tip de contract.
Marea Britanie mai acordă investitorului chinez și garanție guvernamentală pentru creditele angajate în finanțarea proiectului, variantă avută în vedere, de asemenea, și de partea română.
Austria și Greenpeace contestă temeiurile și forma ajutorului de stat
În vara acestui an, Austria a contestat însă în instanță acest ajutor acordat de Marea Britanie, cu avizul Comisiei Europene, o acțiune identică fiind intentată ulterior Comisiei de către Greenpeace Energy și mai multe companii germane din domeniul energiei. Obiecțiile Austriei și ale Greenpeace Energy, o societate înființată de agenția pentru protecția mediului cu același nume, în scopul promovării energiei verzi, sunt identice.
Austria susține că autoritățile de la Bruxelles au autorizat în mod nejustificat ajutorul de stat planificat, pornind de la premisa existenței unei piețe distincte a energiei nucleare, și că au presupus, tot în mod fals, că pe această piață există o disfuncționalitate.
Reclamanta argumentează că, de asemenea, Comisia a apreciat în mod eronat centrala nucleară drept o "tehnologie nouă".
Austria mai invocă și faptul că măsurile pregătite de Marea Britanie și aprobate de Comisie nu constituie un simplu ajutor pentru investiții, ci reprezintă, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii Europene, un ajutor de exploatare, așa cum este cazul contractului pe diferență.
În total, Austria ridică 10 obiecții, printre care și faptul că ajutorul nu prespune existența unui obiectiv de interes comun, iar contractul nu a respectat cerințele de bază ale sistemului de achiziții publice.
Guvernul român a decis să intervină în proces
La finele lunii noiembrie, Guvernul de la București a decis ca România să intervină în acest proces, justificându-și decizia prin faptul că astfel de ajutoare de stat asigură dezvoltarea investițiilor mari de infrastructură energetică.
Mai mult, într-un document aflat în posesia Profit.ro, Guvernul certifică intenția de a acorda la rândul său un ajutor de stat de tipul contractului de diferență, pentru proiectul de la Cernavodă.
"Ministerul de resort are în vedere implementarea unui mecanism de sprijin pentru producerea de energie electrică prin intermediul tehnologiilor cu emisii reduse de carbon de tipul contractului de diferență. În contextul închiderii preconizate, în viitorul apropiat, a unor capacități de producție a energiei electrice, este necesară susținerea de noi investiții, atât prin mecanisme de piață, cum sunt contractele pe diferență, cât și prin alte măsuri, cum ar fi garanțiile suverane", se arată în document.
Executivul arată, totodată, că tehnologiile curate de producere a energiei electrice prezintă un risc ridicat în perioada de construcție, ca urmare a costurilor și duratei, iar ajutoarele de stat sunt esențiale pentru astfel de proiecte.
Solicitat de Profit.ro să comenteze intenția Guvernului de a interveni în procesul deschis de către Austria, agentul guvernamental la CJUE, subsecretarul de stat Horațiu Radu, a arătat că decizia a fost luată la inițiativa ministerului de resort.
"România va interveni în această cauză în sprijinul concluziilor Comisiei Europene, cu care avem opinii convergente pe acest subiect. Deși decizia atacată la Tribunalul Uniunii Europene nu privește România direct, intervenția țării noastre este necesară având în vedere că hotărârea care se va da va produce efecte și asupra noastră. Interesul României este de a preveni pronunțarea unei hotărâri a Tribunalului care ar putea bloca implementarea unor mecanisme de sprijin, precum cele care fac obiectul deciziei a cărei anulare este cerută în cauză. Motivele noastre sunt identificate cu ajutorul instituției de linie responsabilă, Ministerul Energiei", a declarat Horațiu Radu.
Proiectul construcției celor două reactoare de la Cernavodă, evaluat la 6,5 miliarde euro, a fost elaborat în 2007 și trebuia aplicat din 2010, dar Enel (Italia), CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) și GDF SUEZ (grup franco-belgian) s-au retras din compania de proiect de atunci, Energonuclear, din cauza costului ridicat. La acest moment, investitorul chinez este singurul care se arată interesat de proiect.
