Banca Națională a României a menținut dobânda cheie nemodificată la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, citând riscuri în creștere din perspectiva prețurilor la energie și alimente, în contextul expirării plafonărilor, precum și din măsurile comerciale luate de statele dezvoltate, care se adaugă riscurilor fiscale-bugetare existente.
Dobânzile facilităților permanente rămâne la nivelurile de 7,5% (credit) și 5,5% (depozit).
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
BNR remarcă scăderea inflației cu doar 0,1 puncte procentuale în februarie față de decembrie, la 5%, o reducere sub așteptări, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a celor administrate.
Rata inflației de bază, indicator din care sunt excluse o serie de prețuri volatile sau administrate, printre alte, care sunt mai puțin influențate de politica BNR, a scăzut de la 5,6% la 5% în același interval. Aici, decelerarea indicelui a venit pe fondul unor scumpiri mai mici la componentele non-alimentare și a reducerii inflației la importuri, în timp ce a existat o presiune pe creștere, inclusiv din costurile salariale crescute, transferate în prețurile de consum, precum și din creșterea cotațiilor la mărfurile agroalimentare.
Economia a accelerat în termeni trimestriali de la 0,1% la 0,8% în T4 2024, față de T3, însă dinamica anuală a încetinit de la 1,2% în T4 2023 la 0,8% în T4 2024, pe fondul temperării ușoare a consumului, concomitent însă cu o contracție mai amplă a investițiilor.
BNR se așteaptă ca economia să se mențină în modul de creștere lentă la începutul acestui an, citând încetinirea vânzărilor retail și a serviciilor prestate populației, scăderea industriei, în timp ce construcțiile au accelerat. În același timp, deficitul comercial a accelerat la început de an.
„Cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, arată BNR.
BNR se așteptă ca inflația să rămână fluctuantă în prima jumătate a acestui an, urmând să scadă în martie (noile date sunt anunțate vineri), însă pe o traiectorie mai înaltă decât în prognoza din februarie, urmând să crească moderat în trimestrul al doilea, în linie cu estimările precedente (5,3% la finele lunii iunie), sub impactul unui efect de bază nefavorabil venit de la prețurile energiei și alimentelor.
„Incertitudini și riscuri crescute decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, arată BNR.
Guvernul a decis să nu prelungească plafonările prețurilor la energie.
Totodată, administrația SUA a decis să impună taxe vamale puternic crescute principalilor parteneri comerciali, ceea ce a adus mari scăderi pe piețele internaționale și îngrijorări privind dinamica creșterii economice la nivel global.
„Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional”, arată BNR.
Acestea se adaugă incertitudinilor „mari” venit din politica fiscală și de venituri, având în vedere impactul măsurilor fiscal-bugetare adoptate și execuția bugetară din primele două luni ale anului, care arată un deficit ridicat.
„O sursă de incertitudini și riscuri rămân și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie”, adaugă BNR.
În piața muncii, banca remarcă o creștere a efectivului salariaților și o reducere a ratei șomajului la începutul acestui an. Totodată, intențiile de angajare au crescut și deficitul de forță de muncă și-a corectat integral scăderea din ultimul trimestrul al anului trecut.
În piața financiară și de datorie, BNR remarcă scăderea dobânzilor la titlurile de stat în lei, precum și ușoara creștere a cursului.
„Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit traiectoria descendentă până spre finele lunii februarie, corectându-și integral creșterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar ulterior s-au menținut aproape neschimbate, în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt”, arată BNR.
Banca remarcă și creșterea creditului privat, în condițiile accelerării creditului către firme, în timp ce împrumuturile de consum au încetint.
