Statul român va finanța direct de la buget costurile de ecologizare a iazurilor de decantare Tăușani și Boșneag, ambele din Caraș-Severin, aparținând de exploatarea minieră de cupru și zinc a companiei de stat Moldomin SA Moldova Nouă, intrată în faliment în 2010, pentru a evita o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în urma procesului intentat de Comisia Europeană în martie anul trecut.
Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, investițiile de mediu ale companiilor de stat din industria extractivă, efectuate în scopul conformării la legislația UE și pentru evitarea deciziilor de condamnare a României de către justiția europeană pentru neconformare la acquis-ul comunitar de mediu, vor putea fi finanțate direct de la bugetul de stat, în anumite situații.
Condițiile de finanțare direct de la buget sunt: să existe un risc de poluare transfrontalieră, compania de stat în cauză să fie în stare de faliment și să nu poată suporta costurile conformării la obligațiile de mediu, precum și să existe un risc iminent de condamnare a României de către CJUE. "Risc iminent, în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă că procedura contencioasă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene este în faza pledoariilor orale", se arată în proiectul de OUG.
CITEȘTE ȘI Noul șef al ANAF, Dragoș Doroș: Avem în vedere o aplicare mai puțin anevoioasă a formularului 088 În octombrie 2014, Comisia Europeană a reclamat România la CJUE pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația comunitară privind deșeurile din industria extractivă în ceea ce privește lacurile de decantare Tăușani și Boșneag-extindere aparținând Moldomin SA.
"În data de 09.03.2015, Grefa Curții a transmis autorităților române cererea introductivă în cauza C-104/15, Comisia Europeană în contradictoriu cu România – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 4 și art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE în ceea ce privește iazul Boșneag-extindere. Comisia a solicitat Curții să constate că, prin neluarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea cu particule de praf provenind din iazul Boșneag-extindere aparținând exploatării miniere de cupru și zinc Moldomin din Moldova Nouă, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin în temeiul prevederilor art. 4 și ale art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE. Comisia a reproșat totodată că deșeurile depozitate în iazul Boșneag-extindere pun în pericol sănătatea umană și afectează mediul datorită particulelor de praf ridicate/antrenate de vânt și că, în ciuda măsurilor pe care autoritățile române le-au prezentat ca fiind luate, efectele dăunătoare ale poluării continuă. De aceea, Comisia consideră că măsurile nu sunt adecvate pentru a preveni sau reduce praful", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Același document menționează că, în urma unor studii tehnice efectuate de un institut specializat în domeniul iazurilor de decantări, în care s-au analizat trei variante de rezolvare a problemelor de mediu, s-a optat pentru umectarea suprafeței iazului Boșneag-extindere, prin intermediul unui sistem de conducte, utilizând apă din Dunăre. Investiția este evaluată la 1,657 milioane de euro și este agreată de Comisia Europeană.
"În 26.08.2015 s-a întocmit și aprobat în ședința de Guvern un Memorandum care aprobă respectiva soluție și dispune crearea unui cadrul legal de finanțare a investiției, respectiv elaborarea unei Ordonanțe de Urgenta a Guvernului și a unei Hotărâri de Guvern de alocare a acestor fonduri de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Condiția de bază pentru alocarea acestor fonduri a fost recuperarea integrală a acestora", se precizează în document.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ De la Schengen la Brexit, riscurile pentru euro se amplifică Problema a fost, însă, că HG-ul privind alocarea de resurse din Fondul de rezervă bugetară nu a fost emis până la finalul anului trecut, iar intrarea în 2016 a însemnat începerea unui nou exercițiu bugetar, astfel că un astfel de HG nu mai poate fi emis. În aceste condiții, soluția propusă de Executiv prin proiectul de OUG este finanțare direct de la buget, prin bugetul Ministerului Economiei, acționarul unic al Moldomin SA.
Moldomin a intrat în faliment în 2010, din cauza datoriilor acumulate. Compania a fost scoasă la privatizare de mai multe ori, însă fără succes. Potrivit evaluării lichidatorului judiciar, Moldomin deține rezerve de 200 de milioane de tone de cupu în zăcământul de la Moldova Nouă, reprezentând circa 30% din rezervele totale de cupru ale României.
Una dintre tentativele de privatizare ale companiei s-a sfârșit chiar cu o anchetă penală. În 2014, foștii directori ai societăților Moldomin și Ipromin, Iacob Chișărău și Sorin Berchimiș, au fost trimiși în judecată de DNA pentru că le-au permis reprezentanților firmei elvețiene Mineco AG să studieze și să fotocopieze date geologice clasificate care se refereau la o mină de la Moldova Nouă. Chișărău fusese deja condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență, în alt dosar.
