Controalele la mari contribuabili se fac pe baza unor criterii care nu țintesc, de regulă, zonele cu cel mai mare risc de evaziune, nu au proceduri moderne, consumă timp și resurse cu rezultate modeste, arată Raportul de asistență tehnică privind îmbunătățirea administrării riscului de conformare pe care îl prezintă marii contribuabili, întocmit de expertul străin Stuart Hamilton care a efectuat o misiune de asistență pentru ANAF. Totodată, este semnalată practica extrem de neobișnuită a Curții de Conturi de a cere controale la anumite firme.
Raportul arată că inspectorii de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGACM), care se ocupă de primele cele mai mari 1.500 de companii din România, nu sunt specializați pe domenii ale economiei și, prin urmare, nu cunosc lanțul de creare a valorii și a jucătorilor principali, fac controale după criterii care nu urmăresc riscul fiscal cel mai mare și consumă mult timp cu rambursările de TVA.
Totodată, nici recrutarea personalului sau organizarea direcției nu sunt optime, iar metodele de verificare nu sunt moderne. Asistența oferită contribuabililor nu aduce clarificările de care contribuabilii au nevoie, iar serviciile pe care ar trebui să le furnizeze nu sunt disponibile.
CITEȘTE ȘI Propunere Finanțe: Dacă firmele plătesc prejudiciile stabilite de ANAF, se renunță la plângerea penală Raportul mai remarcă și practica extrem de neobișnuită a Curții de Conturi de a cere controale la anumite companii.
Principalele probleme semnalate de raport la DGACM sunt:
- se concentrează excesiv de mult pe inspecție și nu pe o combinație atent echilibrată între servicii și aplicarea legii menită să contracareze principalele riscuri în materie de conformare
- selectarea efectivă pe bază de riscuri era limitată în practică, multe dintre inspecții vizând rambursările de TVA, ce constituie un risc scăzut în materie de conformare pentru segmentul marilor contribuabili
- practica extrem de neobișnuită a Curții de Conturi (CC) de a solicita DGAMC din cadrul ANAF să efectueze inspecții la anumiți contribuabili consumă un volum considerabil din resursele DGAMC, rezultatele obținute în schimb fiind foarte limitate
CITEȘTE ȘI Șefă din Finanțe Publice, trimisă în judecată pentru mită și alimente luate de la oameni de afaceri pentru taxe mai mici sau îngăduință - criteriile de risc și procesele trebuie imbunatățite considerabil pentru a asigura o concentrare pe problemele ce prezintă riscuri mai importante
- în pofida reorganizării sale, capacitatea DGAMC de a implementa metode moderne bazate pe riscuri continuă să fie obstrucționată de actuala sa structură organizatorică
- nespecializarea pe roluri frânează progresul pe calea implementării metodelor moderne bazate pe riscuri
- funcția de asistență a contribuabililor din cadrul DGAMC este limitată și necesită îmbunătățiri pentru că marii contribuabili să beneficieze de certitudinea de care au nevoie
- nu oferă majoritatea serviciilor dedicate contribuabililor (de ex. acorduri de preț în avans [APA], soluții obligatorii) care reprezintă normă în DMC avansate
- se pierd oportunități de a-i ajuta pe contribuabili să adopte decizii fiscale mai bune, iar rolul serviciilor destinate contribuabililor în reducerea gap-ului fiscal este diluat
- restricțiile existențe în ceea ce privește recrutarea de către ANAF împiedică angajarea analiștilor informatici/ exploratori de date (data miners) ce sunt necesari pentru a identifica riscurile fiscale și a monitoriza eficacitatea conformării
- absența unei specializării pe domenii de activitate în cadrul DGAMC limitează capacitatea sa de a gestiona sectoarele de activitate principale
- specializarea pe domenii în cadrul structurii DGAMC ar trebui să reflecte importanța sectoarelor principale de activitate din economia românească, cum ar fi Mine și Petrol, Producția și Distribuție de Energie, Industria Prelucrătoare, Comerțul cu Ridicata și cu Amănuntul, etc
- în actuala structură, specializarea se limitează la Sectorul Bancar, Financiar și de Asigurări, fapt ce împiedică dezvoltarea bazei de cunoștințe sectoriale (de ex. înțelegerea lanțului de creare a valorii și a jucătorilor principali), esențială pentru metodele moderne de administrare bazate pe riscuri
- utilizarea delegării de competențe pentru a selectă contribuabilii ce urmează a fi supuși inspecției nu are o bază temeinic fundamentată pe riscuri
- unul dintre principalii factori utilizați în procesul de selecție e data ultimei inspecții care nu reprezintă un bun factor de predicție a riscului. Rezultatele acestor inspecții sunt în consecințe modeste
- împiedică de asemenea și o legătură eficientă între ANAF și sectoarele economice esențiale pentru economia României
- nu este optim ca inspectorii să lucreze din camera de hotel. Ei ar trebui să poată utiliza dotările direcțiilor regionale ale ANAF.
”Transparența este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas uriaș în această direcție. Consider că este important să avem o evaluare obiectivă a activității ANAF și ca această analiză să poată fi consultată de toți cetățenii. Așa putem înțelege mai bine complexitatea activității ANAF, problemele pe care le întâmpină instituția și soluțiile pe care le aplică pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuăm reforma ANAF și am început deja să implementăm recomandările din rapoarte”, a declarant ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu referitor la raport.
Potrivit unui comunicat al Finanțelor, Direcția Generală de Administrare Mari Contribuabili a început să pună în practică unele măsuri de îmbunătățire a activității cum ar fi:
- Implementarea structurilor organizatorice a DGAMC cu specializări și segmente pe sectoare de activitate
- Utilizarea frecventă a abordării preventive în administrarea conformării;
- Recrutarea de personal calificat.
