Agenția de evaluare financiară Fitch a confirmat calificativul suveran al României la "BBB-", ultima treaptă din catetgoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă.
În decembrie, agenția Fitch a luat decizia de a înrăutăți perspectiva ratingului de țară de la stabilă la negativă din cauza deteriorării situației finanțelor statului, astfel că o modificare la evaluarea de astăzi (una dintre evaluările periodice pentru calificativul României) era considerată mai puțin probabilă.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții sunt luate în calcul de către marii investitori în datorie guvernamentală. Un rating mai slab indică un risc mai mare și duce, de obicei, la costuri mai ridicate de împrumut pentru statul respectiv. De asemenea, o înrăutățire sau îmbunătățire a perspectivei reprezintă un semnal transmis investitorilor că ratingul respectiv ar putea fi revizuit într-un orizont de timp, dar și o perioadă în care emitentul de datorie în cauză poate lua măsuri pentru stabilizarea situației finanțelor, astfel încât să evite retrogradarea.
De asemenea important: România se află într-o perioadă cu deficite bugetare foarte ridicate, astfel că are un necesar ridicat pentru împrumuturi, inclusiv de pe piețele externe. În acest context, evaluările din partea agențiilor de rating sunt și mai relevante
Perspectiva negativă reflectă combinația dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice și o încetinire semnificativă a creșterii în 2024 și efectul advers probabil al incertitudinii politice sporite asupra perspectivelor de consolidare fiscală, explică acum Fitch.
"Incertitudine politică ridicată: Incertitudinea politică a crescut de la sfârșitul anului 2024. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza presupusei ingerințe străine în urma victoriei surprinzătoare a candidatului populist Călin Georgescu în primul tur. Noile alegeri prezidențiale sunt programate pentru mai 2025, deciziile de eligibilitate ale candidaților Curții Constituționale, inclusiv cele ale domnului Georgescu, fiind investigate la acest moment, până la jumătatea lunii martie", arată agenția.
Ce mai remarcă Fitch
Noul Parlament și Noul Guvern: Alegerile legislative din 1 decembrie 2024 au condus la un Parlament mai divizat, reflectând polarizarea socială în creștere a României. S-a format rapid o coaliție pro-europeană de trei partide, iar guvernul a anunțat măsuri de consolidare fiscală și a adoptat bugetul pentru 2025 în ianuarie. În opinia noastră, durabilitatea coaliției este incertă și presiunile politice vor rămâne ridicate, în special în timpul campaniei prezidențiale, posibil amânând măsuri suplimentare de consolidare fiscală până în semestrul II 2025.
Deficit bugetar record: Deficitul bugetar al României a fost de 8,7% din PIB în 2024. Acesta a depășit atât ținta anterioară a guvernului (5% în Programul de convergență din primăvara anului 2024), cât și rezultatul fiscal de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală mai mare decât cea așteptată reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și creșterile nefinanțate ale pensiilor pre-electorale. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga presiunilor fiscale în acest an, făcând consolidarea și mai dificilă.
Provocări de consolidare fiscală, compromisuri: Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, îndeplinind obiectivul Comisiei Europene. Măsurile cheie includ un control mai strict al cheltuielilor, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor și îmbunătățirea colectării impozitelor. Estimăm un deficit de 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de mediana „BBB” estimată în prezent, cu o medie de 3,2% în 2025-2026. Consolidarea fiscală se poate confrunta cu compromisuri dificile pe termen mediu din cauza potențialului său impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea pieței financiare să determine creșterea costurilor dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală.
Creșterea datoriei publice: Prognoza noastră indică o pantă ascendentă mai abruptă a traiectoriei datoriei în comparație cu anii precedenți, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea economică încetinește. În scenariul nostru de referință, raportul datoria publică generală la PIB va crește de la o estimare de 53% în 2024 la aproape 60% în 2026, peste mediana actuală estimată a „BBB” de 56%, și va continua să crească la peste 65% din PIB până în 2028.
Creștere economică slabă: Elanul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, cu o creștere medie a PIB de 0,9%, comparativ cu 2,4% în 2023 și 4% în 2022. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, parțial din cauza șocurilor sectoriale negative, în timp ce consumul gospodăriilor menținut de venituri, alimentat de creșterea slabă, alimentată de creșterea fiscală puternică. Estimăm o redresare moderată de 1,4% și, respectiv, 2,2% de creștere a PIB-ului în 2025, respectiv 2026, având în vedere poziția ciclică slabă, impulsul fiscal negativ și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro.
Dezechilibre externe ample: Deficitul de cont curent a crescut la 8,2% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, stând la baza problemei deficitului dublu. Pe lângă creșterea continuă a importurilor, performanța slabă la export în 2024 evidențiază provocările de competitivitate externă ale economiei românești, întărite de creșterea rapidă a salariilor nominale. Datoria externă netă va crește de la aproximativ 14% în 2024 la 19% din PIB în 2026, semnificativ peste 3% estimat pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.
Deteriorarea condițiilor de finanțare: România s-a bucurat de condiții de piață în general favorabile și de lichiditate amplă a pieței până în octombrie 2024. Cu toate acestea, condițiile de finanțare s-au deteriorat în ultimele luni, din cauza riscurilor fiscale și politice interne crescute și a cerințelor mari de finanțare. România a emis trei euroobligațiuni în februarie 2025 cu scadențe la 5, 9 și 12 ani, pentru un total de 4,1 miliarde euro, aproximativ 30% din pemisiunea externă anuală plătită. Având în vedere creșterea datoriilor și randamentelor marginale, estimăm că raportul plăți a dobânzii și veniturilor va crește până la aproape 8% din venituri până în 2026, de la 6,4% în 2024, depășind mediana de 7,5% la nivel similar.
Sector bancar solid: Sectorul bancar din România este bine capitalizat (ratia capitalului total de 25,0% la sfârșitul trimestrului 3T24), profitabil (rentabilitatea anuală a activelor în 9M24 la 1,9%) și lichid, cu finanțare în principal din depozite ale clienților locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2024. Rentabilitatea va rămâne probabil puternică pentru băncile mai mari în următorii doi ani, doar puțin sub rezultatele puternice din 2023-2024, în timp ce taxa pe cifra de afaceri rămâne o provocare pentru băncile mai mici.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acțiune de evaluare negativă/degradare
Fiscal: O creștere rapidă continuă a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu, din cauza eșecului în implementarea măsurilor care sprijină consolidarea fiscală susținută și credibilă sau a creșterii economice slabe.
Macro/extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și lichidității sau stabilității macroeconomice, care rezultă din șocurile fiscale sau din șocurile politice interne.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acțiune de evaluare pozitivă/actualizare
Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea prevăzută, care sprijină stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.
Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă.
În decembrie, agenția Fitch a luat decizia de a înrăutăți perspectiva ratingului de țară de la stabilă la negativă din cauza deteriorării situației finanțelor statului.
Ulterior, și agenția de evaluare financiară S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar față de cele două analize considerate obișnuite în cursul unui an pentru emitenții suverani, în primăvară și în toamnă.
Perspectiva din partea agenției Fitch a mai fost negativă cel mai recent în perioada aprilie 2020 - martie 2023. Din martie 2023, perspectiva era stabilă.
