ING Bank se așteaptă la un an dificil pentru România, în contextul în care deficitul bugetar foarte ridicat trebuie redus și alegerile prezidențiale urmează să fie reluate în mai. Dacă nu se ține de reducerea deficitului în acest an, în limitele agreate cu Comisia Europeană, ratingul suveran ar putea fi scăzut sub nivelul recomandat investițiilor. Nevoia de finanțare ar urma să scadă ușor față de 2024, însă presiunea pe piața internă va crește, ca urmare a majorării emisiunilor de obligațiuni în lei, estimează ING.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB pe baze cash, cel mai ridicat nivel de după criza COVID din 2020 și mult peste estimarea de circa 5% din bugetul inițial, În acest an, deficitul ar trebui să scadă la 7% din PIB, echivalentul a 133 de miliarde de lei. ING estimează că acesta va fi nivelul deficitului.
„Totuși, riscurile fiscale rămân ridicate, având în vedere alegerile prezidențiale din mai și experiența anului trecut”, arată analiștii băncii olandeze, într-un raport privind piața de datorie pentru Europa Centrală și de Est.
Necesarul de finanțare ar urma să scadă astfel de la 250 de miliarde de lei, în 2024, la 231 de miliarde de lei, circa 12,4% din PIB, însă ING subliniază din nou că estimarea este făcută în contextul unui mediu fiscal foarte incert.
Banca olandeză crede că Ministerul Finanțelor se va orienta mai mult către finanțarea internă, cu o majorare de 20% a emisiunilor de obligațiuni în lei de la 89 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei.
În acest an ajung la scadență emisiuni în lei de 78 de miliarde de lei, astfel că emisiunea netă de obligațiuni în lei este estimată de ING să crească de la 51,9 miliarde de lei la 65,8 miliarde de lei.
Recent, randamentele la titlurile în lei pe 10 ani au atins 8% în piața secundară, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
„Având în vedere vânzările recente de titluri în lei, am putea vedea o încercare a Ministerului Finanțelor de a amâna împrumuturile. Totuși, trebuie să ia în calcul perspectivele fiscale și va dori să profite de orice cerere din partea piețelor astfel încât să echilibreze sursele de finanțare”.
Investitorii străini au început să vândă din deținerile de datorie românească în lei pe finele anului trecut, după o perioadă în care ponderea acestora a fost în creștere arată ING. În acest an, emisiunile de titluri de stat către populație ar urma să crească la 35 de miliarde de lei, de la 31,5 miliarde de lei în 2024, estimează banca olandeză.
ING arată că emisiunile în valută ale României sunt cele mai incerte din regiune, cu un nivel de 13 miliarde de euro, care depinde de ținta optimistă de 7% din PIB a deficitului fiscal. Emisiunile externe ar putea ajunge astfel la 15 miliarde de euro, după ce anul trecut au atins 18 miliarde de euro, în contextul majorărilor repetate ale deficitului bugetar.
Banca olandeză estimează că prima emisiune externă ar putea avea loc la finele acestei luni, după aprobarea bugetului.
“Un nivel ridicat al împrumuturilor ar putea fi dificil de absorbit confortabil de către piețe în condițiile în care presiunea la nivel internațional ar crește sau ar crește suplimentar îngrijorările privind deteriorarea factorilor fundamentali și politici ai României”, arată ING.
Țările din regiunea Europei Centrale și de Est vor avea un nou an aglomerat în ceea ce privește emisiunile de datorie, având în vedere că nu sunt așteptate consolidări fiscale importante. Necesarul brut de finanțare ar urma să crească cu 8% în Polonia, cu 5% în Cehia și cu 14% în Ungaria.
România și Ungaria sunt singurele țări din regiune cu presiune pe ratingul suveran. Perspectiva de rating a Ungariei a fost redusă de Moody’s de la stabilă la negativă, în noiembrie anul trecut pe fondul pierderii unor fonduri europene, a creșterii economice sub așteptări și a fluxurilor mai mici de investiții străine directe. Pe de altă parte, Fitch a crescut schimbat perspectiva de la negativă la stabilă în decembrie, în condițiile în care se așteaptă la accelerarea creșterii economice.
Fitch a schimbat de la stabilă la negativă perspectiva de rating a României, pe fondul deteriorării situației fiscale și a incertitudinilor politice generate de alegerile parlamentare și prezidențiale.
„Vedem astfel că revizuirile de rating ale celorlalte agenții ar putea duce la o schimbare a perspectivei la negativă. România va trebui să atingă criteriile de consolidare fiscală agreate cu Comisia Europeană în acest an pentru a evita acțiuni negative suplimentare ale agențiilor de rating”, avertizează ING.
S&P urmează să publice noua evaluare de rating a României în această seară. La precedenta, în octombrie, agenția americană avertiza că deficitul fiscal ar putea depăși 7% din PIB pe 2024, ca urmare a cheltuielilor preelectorale. S&P arăta atunci că ratingul ar putea fi scăzut dacă deficitul fiscal depășește proiecțiile agenției pe terme mediu, ceea ce ar duce la o creștere a nivelului datoriilor. Alte motive de retrogradare vin din persistența unor dezechilibre, cum ar fi inflația ridicată sau deficite ale substanțiale de cont curent, care să ducă la o corecție macroeconomică cu o creștere economică redusă.
