China a împrumutat diverse țări cu sume care totalizează 1.000 de miliarde de dolari. În principal sunt împrumuturi pentru construirea de infrastructură, care fac parte din Inițiativa chineză a construirii Noului Drum al Mătăsii, care ar lega Asia de Europa și de Africa. Împrumuturile implică țări aflate în dificultate financiară, care nu-și pot achita datoriile, și de aceea Vestul lumii consideră aceste finanțări drept tactici de „diplomație a capcanei datoriilor”, care fac parte dintr-o strategie prin care o țară folosește împrumuturi pentru a câștiga influență asupra alteia. În inima Europei există un mare datornic la China.
Pakistanul și Angola au cele mai mari datorii către China, cu o diferență semnificativă față de alte țări, relevă datele analizate de Profit.ro.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ambele țări au contractat împrumuturi de miliarde de dolari de la China pentru diverse proiecte de infrastructură și energie, conform Visual Capitalist.
Critic este faptul că ambele țări s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea poverii datoriilor către China. În februarie 2024, China a extins scadența unui împrumut de 2 miliarde de dolari către Pakistan și nu numai.
La scurt timp, în martie 2024, Angola a negociat o reducere a plăților lunare datorate celui mai mare creditor chinez al său, Banca de Dezvoltare a Chinei (CDB).
China a oferit țărilor în curs de dezvoltare peste o mie de miliarde de dolari sub formă de finanțare angajată prin “Inițiativa „Belt and Road” (BRI), Noul Drum al Mătăsii, un proiect masiv de dezvoltare economică destinat să îmbunătățească comerțul între China și țări din Asia, Africa și Europa. Mulți cred că această explozie de împrumuturi ar putea deveni o problemă în viitorul apropiat.
Conform unui raport din 2023 al AidData, 80% dintre aceste împrumuturi implică țări aflate în dificultate financiară, ridicând îngrijorări cu privire la capacitatea națiunilor participante de a-și rambursa vreodată datoriile.
Deși China susține că inițiativa BRI este un motor al dezvoltării globale, criticii din Occident au avertizat de mult timp că BRI folosește tactici de „diplomație a capcanei datoriilor”, o strategie prin care o țară folosește împrumuturi pentru a câștiga influență asupra alteia.
Problema din inima Europei
Printre țările datoare la China se numără și Belarus. Începând cu 2005, Belarus, cu economia sa post-sovietică în dezvoltare, a atras împrumuturi din China. Până în 2019, China a devenit unul dintre primii trei creditori internaționali pentru Belarus.
Pe de o parte, împrumuturile chineze au finanțat proiecte de infrastructură și industrie, susținând creșterea economică a Belarusului, iar pe de altă parte, au crescut importurile din China și datoria externă a Belarusului.
Pentru a depăși temerile legate de „capcana datoriilor” chineze, guvernul Belarusului a redus recent numărul și valoarea împrumuturilor chineze legate de proiectele de infrastructură, a îmbunătățit termenii de creditare, a crescut investițiile străine directe (ISD).
Ca urmare, cazul Belarusului și cel al Chinei arată modul în care se poate evita „capcana datoriilor” în cadrul inițiativei „Belt and Road”, prin concentrarea pe investițiile străine directe din China, scrie în lucrarea Global Trade in the Emerging Business Environment.
