Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale anunțate.
"Pentru anii 2016 și 2017, politicile adoptate și cele care se intenționează a fi adoptate - o combinație de reduceri masive de impozite și taxe și de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, și peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital", se arată într-un comunicat semnat de șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.
Conform comunicatului, pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ținta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri, dar și a execuției sub așteptări a bugetului de capital.
"Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creșterea economică, și va așeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Planurile fiscale sunt raportate la o țintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB și, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creștere", se mai arată în documentul citat.
Oficialii FMI menționează faptul că, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătățire considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în contextul creșterii riscurilor de evoluții sub așteptări la nivel global, mai ales în economiile emergente.
În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor publice, precum și reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere pe termen lung.
"Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creștere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătățirea continuă a cadrului de formare a prețurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acțiunile de îmbunătățire durabilă a performantelor obținute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi și energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parțial neîmbrățișării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilității în acest domeniu. În același timp, autoritățile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice inițiale sau prin privatizări strategice", se subliniază în comunicatul FMI.
Reprezentanții instituției notează și necesitatea modernizării infrastructurii de transport public a României, fără de care avantajele activității economice puternice din prezent nu vor avea decât o viață scurtă, iar progresele către convergența economică vor fi lente.
În ceea ce privește creșterea economică, FMI estimează un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investițiilor și a exporturilor. "Perspectiva de creștere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia crește într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creștere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creștere contribuind, în general consumul, investițiile și exporturile. Se preconizează ca și relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activității economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obținute în stabilizarea datoriei publice", mai spune șeful misiunii FMI.
Ea a vorbit și depre reforma ANAF, care ar trebuie să direcționeze resurse dinspre controalele pentru rambursarea TVA către activități ce generează mai multe venituri.
De asemenea, Andrea Schaechter a atins și subiectul legat de noul regim de impozitare a resurselor naturale, care, în opinia sa, ar trebui calibrat cu atenție pentru a se asigura un echilibru între stimularea investițiilor pe de o parte, și obținerea de către stat a părții ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.
Politica monetară se confruntă cu noi provocări, având în vedere că inflația generală anuală se va menține în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie și reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 și prețurile mai mici la mărfuri. "Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziția fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creșterea rapidă a salariilor, anticipațiile inflaționiste amplu ancorate și incertitudinile ce persista pe piețele financiare globale", se subliniază în document.
Fondul Monetar Internațional a efectuat o vizită de o săptămână în România pentru a discuta cu autoritățile stadiul economiei românești, evoluțiile viitoare și bugetul de stat pe 2016.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
Sursa: Agerpres
