Consumul de bere scade de la an la an în România. Și în aceste condiții, România rămâne aproape de consumul pe cap de locuitor din țări cu tradiție îndelungată în bere, ca Germania sau Cehia, arată o analiză a datelor asociației Berarii României, puse la dispoziția Profit.ro.
Consumul de bere din România a scăzut de la an la an, ajungând de la un vârf de 20,2 hectolitri vânduți în 2008, la 15 hectolitri în 2023, tendința fiind clară în raportările asociației Berarii României, care reprezintă interesele celor mai mari producători de profil din țară.
De ce scade consumul? O poveste cu taxe
Asociația a explicat pentru Profit.ro principalii factori care au afectat vânzările de bere. În 2009, odată cu instalarea recesiunii economice globale, producția de bere în România a resimțit acest șoc și a scăzut abrupt, cu 13% față de anul anterior, de la 20,2 milioane hectolitri, la 17,6 milioane hectolitri.
Aflată în plină criză economică, producția de bere a continuat să scadă și în 2010, stabilizându-se totuși la 17 milioane de hectolitri până în 2012. După o revenire pe creștere a producției, până la 18,2 milioane de hectolitri în 2012, tocmai când România începea să iasă ușor din recesiune, au urmat alți doi ani de scădere semnificativă pentru producția de bere.
Ce a determinat acest declin? În 2013, acciza la bere este majorată cu 10%, așa că producția de bere în România scade până la 16,3 milioane de hectolitri. În același an, Guvernul decide să nu ia în calcul cursul euro anunțat de Banca Centrală Europeană la 1 octombrie pentru anul următor.
Astfel, Ministerul Finanțelor calculează acciza la bere pentru 2014 la o valoare mai mare decât cea din 2013, respectiv cursul BCE de la 1 octombrie 2012, la care adaugă IPC din septembrie 2013, tatonând practic ideea eliminării sistemului de calcul al accizei în funcție de cursul BCE.
Astfel, accizele au fost plătite în anul 2014 la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunțat de BCE. Drept urmare, în 2014, am înregistrat o producție de bere la minimul ultimilor 20 de ani (intervalul 2005–2024), de 14,9 milioane hectolitri. În ciuda așteptărilor Guvernului de creștere a încasărilor din acciză – inclusiv la bere – acestea au scăzut cu aproape 1% (de la 673 milioane de lei în 2013, la 668 milioane de lei în 2014).
Începând cu 2015, valoarea accizei este stabilită în lei, raportat la inflație. Acesta a dat startul unei perioade de stabilitate a producției de bere. În 2016, 2017 și 2018, nivelul IPC unitar a menținut acciza neschimbată.
În 2022 acciza se modifică arbitrar, în afara prevederilor din Codul Fiscal. Asta a determinat o scădere anuală a producției de aproape 5%, dar și o scădere a încasărilor din acciza la bere, care au ajuns aproape de nivelul înregistrat în 2014, respectiv 667 milioane de lei.
În 2023, acciza la bere a fost majorată tot prin OUG (de două ori – în ianuarie și în august), cu 11,4% față de ianuarie 2022. Aceasta a determinat o nouă scădere a pieței berii, tot de 5%, față de 2022.
În sfârșit, în 2024, acciza a fost majorată tot prin OUG, cu 10% față de 2023. Tot în 2024, Guvernul a decis, printr-un dialog constant cu industria berii și mediul de afaceri, adoptarea unui calendar de majorare graduală a accizei pentru următorii doi ani.
Astfel, în 2025 va urma o creștere de 4,3% a accizei la bere, și una de 5% în 2026.
Stagnare în 2024, cu ajutorul Campionatului Mondial din Franța
„Pentru 2024, estimările noastre arată o stabilizare a producției de bere în jurul pragului de 15 milioane de hectolitri. Influența pozitivă vine din consumul mai ridicat în timpul Campionatului European de Fotbal, în timp ce inflația ridicată și majorarea accizei au influențat negativ piața.
Însă pentru 2025 și 2026, cel puțin din perspectiva accizei, suntem mulțumiți că Guvernul ne-a oferit în sfârșit mult ceruta predictibilitate și avem un calendar de creștere graduală, care permite producătorilor să-și facă un plan de business mai clar și mai bine ancorat în realitate”, spune Constantin Bratu, directorul general al asociației Berarii României, pentru Profit.ro.
Unde suntem în Europa
Din datele asociației, România are un consum de bere de 80 de litri pe cap de locuitor pe an (2022), comparabil cu al Bulgariei, dar nu departe de Germania.
Așa arată un clasament făcut de asociație:
Cehia – 136 litri/an
Austria – 102 litri/an
Polonia – 93 litri/an
Germania – 92 litri/an
România – 83 litri/an
Bulgaria – 80 litri/an
De obicei, bere la PET
Pe categorii de ambalaje, PET-ul este preferat în continuare de români. Asociația notează însă că e în scădere în ultimii nouă ani, ponderea în total ambalaje scăzând cu 30% față de anul 2015 (de la 54% în 2015 la 37% în 2023).
În timp ce producția de bere la draft a rămas relativ constantă în ultimii nouă ani, cea la sticlă a crescut cu 30%, iar doza a avansat cu 25%.
Volumele pe fiecare categorie de ambalaj la finalul anului 2023:
Doză – 3,81 milioane hectolitri
PET – 5,4 milioane hectolitri
Sticlă – 4,73 milioane hectolitri
Draft – 491 mii hectolitri
Bere, vin sau tărie?
Conform ultimelor date statistice, berea are o pondere de aproximativ 33% în total piața legală a alcoolului. În produse finite, berea ocupă locul 1 cu 80,4 litri per capita, urmată de vin (24,2 litri) și spirtoase (8,5 litri).
Asociația Berarii României grupează cei mai importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN Romania, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD și URSUS BREWERIES, alături de microberăriile BERĂRIA ARTIZANALĂ SIBIU, CLINICA DE BERE, SCORILO și ZĂGANU.
Împreună, cei șapte producători furnizează peste 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și distribuitorul de bere MARTENS și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI.
