Banca Națională a României este așteptată să mențină, miercuri, neschimbată rata cheie la prima ședință de politică monetară din acest an, în condițiile menținerii riscurilor inflaționiste și a incertitudinilor fiscale. Anul va fi unul complicat și economiștii se așteaptă ca BNR să fie mai degrabă prudentă și să umble mai târziu la dobânzi, care ar urma să scadă doar ușor.
BNR a redus ultima oară dobânzile în când a venit cu două tăieri, de câte 0,25 puncte procentuale în iulie și august, până la nivelul curent de 6,5% al ratei cheie. De atunci, situația s-a complicat, cu o inflație care în loc să scadă a început din nou să crească și un derapaj fiscal care s-a accentuat și peste care a venit și o criză politică ce a culminat cu anularea alegerilor prezidențiale.
Între riscuri fiscale, inflație și creșterea economică anemică
„Incertitudinile fiscale vor domina de asemenea cel mai probabil dezbaterile din actuala ședință de politică monetară. Acest lucru ar trebui să mențină BNR într-un mod dependent de date. Momentul următoarei tăieri a dobânzii depinde de un program multianual de consolidare fiscală și de structura acestuia”, arată Ciprian Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română.
Deficitul fiscal este de așteptat să fie de 8,6% din PIB pe baze cash pentru 2024, în timp ce în acest an ar trebui să coboare la 7% din PIB.
„Cu o creștere a riscurilor la orizont atât pentru inflație, cât și pentru activitatea economică, conducerea BNR vor dori cel mai probabil să aștepte până apar mai multe certitudini pe frontul macro”, arată economiștii ING Bank România, Ștefan Posea și Valentin Tătaru.
Economiștii ING cred că BNR va sublinia incertitudinile din jurul adoptării bugetului pe 2025, perspectiva neclară din jurul prețurilor la energie și mediul extern volatil.
Rata inflației a urcat de la 4,7% la 5,1% în noiembrie, fiind practic la nivelul din mai.
BNR va fi atentă la impactul secetei de anul trecut, care încă se vede în prețurile alimentelor, creșterea accizei la carburanți de la 1 ianuarie, în timp ce prețurile petrolului sunt în creștere, o cerere încă ridicată de consum și o situație fiscală încă incertă, deși mai puțin stimulativă, cred analiștii ING.
„Blocarea impactului inflaționist venit din toți acești factori din partea cererii și ofertei vor avea nevoie cel mai probabil de un episod extins de precauție din partea decidenților, mai ales când se întâmplă simultan sau la intervale foarte apropiate”, scriu Tătaru și Posea.
Dascălu crede că o creștere economică sub așteptări, alături de așteptările că Banca Centrală Europeană sau băncile centrale din regiune ar putea reduce mai rapid dobânzile, ar putea fi argumente în favoarea unei relaxări a politicii monetare din partea BNR.
„În procesul decizional, aceste apeluri la relaxarea politicii monetare vor fi cel mai probabil puternic întrecute de îngrijorările privind situația fiscală, creșterea vulnerabilității cursului de schimb ca urmare a creșterii primei de risc și a riscurilor privind ratingul suveran, incertitudinile ridicate și în mare parte ascendente ale previziunilor inflației, în timp ce creșterea rapidă a salariilor și expansiunea puternică a creditelor de consum continuă să alimenteze consumul gospodăriilor”, arată Dascălu.
ING vede la circa 0,7% creșterea economică pe anul trecut, mult sub potențialul României, și cred că acest lucru nu poate fi trecut cu vederea. Pe de altă parte, cererea internă nu a fost printre cauzele creșterii economice anemice – consumul a fost unul ridicat – ci producția a fost una care a lăsat e dorit, astfel că cererea a fost acoperită din importuri.
„În concluzie, credem că îngrijorările privind inflația vor domina îngrijorările privind creșterea economică pentru moment. În cele din urmă, cererea internă a fost într-o situație bună și e improbabil să se reducă drastic prea curând. Problemele de partea ofertei, care nu sunt chiar sub umbrela BNR, vor continua cel mai probabil să tragă în jos creșterea economică, dacă nu vor avea loc îmbunătățiri structurale ale economiei. Totuși, BNR nu poate face prea multe în privința celor din urmă”, conchid economiștii băncii olandeze.
Când vin primele reduceri de dobânzi
BCR se așteaptă ca banca centrală să taie prima oară dobânda cheie abia în august și să vină cu trei tăieri ale ratei cheie de câte 0,25 pp, până la 5,75% la finele anului.
ING Bank se așteptă acum ca BNR să reducă rata cheie la 6% la finele acestui an, cu prima reducere în a doua parte a anului. „Credem că banca va aștepta mai multă claritate din partea perspectivi privind inflația și situația fiscal înainte de a continua ciclul precaut de relaxare”.
UniCredit Bank estimează o reducere a ratei cheie de 1 punct procentual, până la 5,5% la finele acestui an.
Între timp, dobânzile plătite de populație și firme ar putea crește în perioada următoare, ca urmare a majorării ROBOR la 3 și 6 luni pe finele anului trecut și la începutul acestui an. Spre exemplu, ROBOR la 3 luni a crescut, ca medie lunară, de la 5,55% în octombrie (când era aproape de nivelul de 5,5% al facilității de depozit), la 5,91% în decembrie și prima parte a lunii ianuarie, (mai aproape de nivelul ratei cheie).
