Deficitul de cont curent a fost mai mare cu o treime la 11 luni încheiate în 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal pe fondul unui deficit mai mare din comerțul cu bunuri și al reducerii excedentului din servicii. Investițiile străine directe, cea mai bună sursă de finanțare a deficitului extern, s-au redus comparativ cu 2023, în timp ce datoria externă a crescut.
România a înregistrat un deficit de cont curent de 26,3 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în creștere de la 19,8 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023. Ca pondere în produsul intern brut, deficitul de cont curent la 11 luni este de circa 7,4% și este de așteptat să fie în jur de 8% pentru întreg anul 2024, față de 6,2% la 11 luni în 2023 și 7% pe tot anul.
Deficitul extern este așteptat să crească în linie cu deficitul bugetar, estimat tot în jurul a 8% din PIB pentru 2024, față de 6,6% în 2023.
Nivelul celor două deficite (numite și gemene) îngrijorează economiștii. Recent, perspectia de rating a României a fost redusă de Fitch, ca urmare a așteptărilor că poziția acestora se va remedia mai lent decât asumase guvernul anterior.
Deficitul din comerțul cu bunuri a crescut anul trecut cu 15%, la 29,5 miliarde de euro, pe fondul scăderii ușoare a exporturilor, la 80,1 miliarde de euro și a creșterii importurilor la 109,6 miliarde de euro, arată datele de la BNR.
Excedentul din comerțul cu servicii s-a redus cu 14%, la 10,5 miliarde de euro. Se remarcă scăderea cu 16% a excedentului din transporturi, la 4,3 miliarde de euro, menținerea excedentului din IT&C la 5,6 miliarde de euro și creșterea excedentului din categoria alte servicii pentru afaceri, cu 10%, la 2,4 miliarde de euro. Pe de altă parte, deficitul din turism s-a adâncit cu 22%, la 4,1 miliarde de euro.
Categoria veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 14%, la 8,6 miliarde de euro. Evoluția vine pe fondul creșterii ieșirilor de bani din investițiile de portofoliu, cu 37%, la 3,3 miliarde de euro, ca urmare a creșterii datoriei externe, în timp ce deficitul din investițiile directe (dividende plătite către acționarii străini minus dividende încasate de la participațiile din afara țării) s-a redus cu 2%, la 10,8 miliarde de euro. Remunerarea salariaților a înregistrat o scădere a excedentului cu 18%, la 3,2 miliarde de euro, pe fondul scăderii intrărilor de bani din afară.
În categoria veniturilor secundare, excedentul a crescut cu 10% la 1,3 miliarde de euro, pe fondul intrărilor mai mari din categoria altor sectoare, unde excedentul a crescut cu 19%, la 2,2 miliarde de lei, în timp ce deficitul înregistrat d administrația publică s-a majorat cu 35% la 885 de milioane de euro.
Intrările de investiții străine directe s-au redus cu 6% față de noiembrie 2023, de la 6,3 miliarde de euro la 5,9 miliarde de euro. Participațiile la capital s-au redus cu 26%, la 4,7 miliarde de euro.
Astfel, deficitul de cont curent a fost finanțat doar în proporție de 22% cu fluxuri de natura investițiilor străine directe, față de 31% la aceeași perioadă din 2023.
Finanțarea deficitului de cont curent s-a făcut preponderent cu emisiune de datorie, care a înregistrat un flux net de 13,7 miliarde de euro anul trecut, față de 14,2 miliarde de euro în 2023.
Datoria externă, care include datoria publică și cea a firmelor, mai puțin creditele intra-grup, a crescut anul trecut la 153,2 miliarde de euro, față de 135,9 miliarde de euro la finele lui 2023. Datoria publică externă s-a majorat cu 14,7 miliarde de euro, la 106,5 miliarde de euro. Datoria băncilor comerciale la băncile mamă s-a majorat cu 900 de milioane de euro, la 13,7 miliarde de euro, în timp ce datoria firmelor către creditori externi a crescut cu 2,7 miliarde de euri, la 29,6 miliarde de euro.
