Guvernanții nu au învățat din lecțiile crizei din 2009-2010 și din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanțele statului, astfel că au adus România acum în situația de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. "România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, prezent la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News.
Principala problemă a finanțelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunțat la 8,65% pentru anul trecut. Profit.ro a anunțat, potrivit informațiilor obținute pe surse, că deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%. Eurostat, biroul de statistică al UE, anunță datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB.
"La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu.
Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecție, însă spațiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor și pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja înghețate, a arătat președintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, sunt necesare și măsuri care să genereze venituri suplimentare și care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecție a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ținta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru asjutarea deficitului.
Mare parte dintre economiști consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creștere a veniturilor (majorare impozit dividende, restricții suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp și eliminarea facilităților acordate unor angajați) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum și măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt înghețarea de pensii și salarii, restricții la angajări în sectorul bugetar.
În acest context, toate cele trei mari agenții de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanților crește presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanțelor statului, cel mai probabil prin creșteri de taxare.
Riscul ca România să fie retrogradată este unul real, dacă Guvernul nu ia măsurile necesare. România are, acum, cel mai slab rating din categoria recomandată investitorilor, iar o retrogradare ar plasa-o în categoria nerecomandată pentru investiții, cu consecințe severe asupra dobânzilor.
"România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a declarat Dăianu.
