Banca Națională a României vede riscuri în creștere la adresa cursului de schimb, venite din dezechilibrele macroeconomice, peste care se adaugă volatilitatea adusă de noile politici comerciale americane. Există riscul și ca inflația să fie mai mare, ca urmare a războiului tarifar.
BNR aștepta o clarificare a situației macroeconomice a României în acest an, dar peisajul s-a complicat. Pe de o parte execuția bugetară pe primele două luni arată un deficit bugetar la un nivel apropiat celui de anul trecut raportat la PIB, ceea ce arată că dezechilibrul finanțelor publice încă nu se reduce.
Pe de altă parte, noul guvern al SUA a declanșat un război comercial cu principalele economii ale lumii, ceea ce a avut ca un prim efect o volatilitate foarte ridicată în piețele financiare.
„Incertitudini și riscuri mari continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum și la execuția bugetară din primele luni ale anului, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, se arată în minuta ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 7 aprilie.
Unii analiști cred că guvernarea PSD-PNL-UDMR va veni cu măsuri fiscale suplimentare după alegerile prezidențiale din mai, astfel încât deficitul bugetar să fie redus la 7% din PIB în acest an (de la 8,7% cash și 9,3% ESA anul trecut).
Ascensiunea protecționismului american a intrat între preocupările centrale ale BNR.
„În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, inclusiv prin creșterea incertitudinii și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor. Membrii Consiliului și-au exprimat în acest context îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional”, se mai arată în minută.
De altfel, războiul tarifar este văzut de banca centrală drept un factor destabilizator pentru cursul de schimb, care este de asemenea amenințat fundamental din cauza deficitului bugetar și a celui de cont curent (care este tot peste 8% din PIB).
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore”, arată BNR.
SUA au impus taxe vamală de bază de 10% pe aproape toate importurile, la care se adaugă cote defalcate pe fiecare țară în parte. Pentru multe țări, taxele suplimentare au fost suspendate pe o perioadă de 3 luni, însă în cazul Chinei au fost urcate la un nivel prohibitiv de peste 100%.
BNR crede că noua politică americană ar putea afecta în cele din urmă și piața muncii, care în acest moment este într-un punct favorabil angajaților.
„Totodată, s-a subliniat că riscuri însemnate decurg, inclusiv pe orizontul mai îndepărtat de timp, din incertitudinile și efectele generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional”, arată BNR.
În piața muncii, BNR vede o inversare, probabil temporară, a tendinței de relaxare a condițiilor, prin accelerarea creșterii lunare a efectivului salariaților din economie, scăderea ușoară a șomajului, și creșterea, în primul trimestru din acest an, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după două trimestre de descreștere, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a revenit pe creștere după scăderea pronunțată înregistrată în ultimul trimestru din 2024.
„Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale continuă să fie ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului (...) În sens opus ar putea acționa însă politica salarială aplicată în acest an în sectorul public, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat membrii Consiliului”, notează BNR.
BNR se așteaptă ca consumul să fi încetinit în termeni anuali în T1, în timp ce „un aport mărit la avansul PIB este posibil din partea formării brute de capital fix”, adică a investițiilor (care anul trecut au fost în scădere). Pe de altă parte, exportul net și-a accentuat probabil efectul contracționist, crede banca centrală.
Inflația va evolua în perioada următoare peste prognoza din februarie, când estima o rată de 5,3% la jumătatea anului și una de 3,8% la finele anului, arată BNR. Riscurile sunt ca rata să se plaseze și mai sus – inflația coborâse de la 5% la 4,9% în martie.
„Totodată, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei la adresa previziunilor privind inflația înclină puternic în sens ascendent în actualul context, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile și riscurile crescute ce decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, mai cu seamă în semestrul II 2025, inclusiv în contextul reglementărilor în domeniu. De asemenea, riscuri însemnate provin din extinderea protecționismului comercial, cu potențial impact asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.”
Dinspre factorii fundamentali, BNR se așteaptă ca presiunile inflaționiste să se mențină apreciabile, dar în atenuare ușoară, „evidențiind perspectiva deschiderii și creșterii deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 la valori mai modeste decât cele previzionate anterior”.
Conducerea BNR a votat în unanimitate menținerea ratei cheie la 6,5%, precum și a ratelor facilităților permanente la 5,5% (depozit), respectiv 7,5% (credit).
Analiștii estimează că BNR ar putea reduce dobânzile cu 0,5-0,75 puncte procentuale în acest an, însă au început să ia tot mai serios în considerare posibilitatea ca scăderile livrate să fie mai modeste, ca urmare a inflației persistente și a riscurilor multiple.
