Deficitul bugetar va depăși 3% în acest an și 4% în 2017, iar asta pune datoria publică pe o traiectorie ascendentă, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale. Dacă datoria statului va continua să crească, atunci investitorii nu vor tolera acest lucru, avertizează consilierul lui Mugur Isărescu.
Datoria publică era de aproximativ 39% din produsul intern brut la finele anului trecut. După declanșarea crizei din 2008, deficitele mari și economia suferindă au dus la triplarea datoriei publice. În 2014 aceasta ajunsese ușor peste 40% din PIB, dar un deficit redus anul trecut, de 1,2% din PIB și o creștere economică bună au dus la reducerea îndatorării. România e sub media europeană în ceea privește îndatorarea. Dar asta nu trebuie să ne relaxeze, pentru că investitorii străini și-ar putea pierde rapid încrederea, avertizează Croitoru.
“Datoria publică intrase pe o pantă ușor descendentă. Acum începe din nou să crească”, a declarat Croitoru, în fața analiștilor financiari, la o conferință organizată de CFA România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Investitorii, dacă ar vedea o Românie îndatorată și pe partea publică, nu cred că vor tolera acest lucru. Dacă ajunge la 45-48% se ridică alarma la grad 3 din 4”, spune consilierul lui Isărescu.
Datoria publică e trasă în sus de creșterea deficitelor bugetar. Statul se împrumută pentru a acoperi cheltuieli mai mari decât încasările din taxe.
“În ceea ce privește deficitul bugetar a fost un val de entuziasm greu de înțeles pentru cei care se ocupă de acest domeniu și am reușit ca de la un deficit estimat în 2015 de Comisia Europeană de 1,1% din PIB să schimbăm direcția și să facem un deficit care va depăși 3% în 2016 și probabil 4% în 2017", spune Croitoru, care repetă avertizările recente ale guvernatorului.
Anul trecut economia a crescut cu 3,7%, față de o medie de 1% în ultimii 25 de ani. Pentru acest an și anul viitor, prognoza este pentru un avans similar al ecconomiei. Creșterea economică cu rate apropiate de 4% ajută statul să mențină datoria publică, atât timp cât deficitul nu este prea ridicat.
“În prezent creștem economic pentru că avem un consum care crește cu rate înalte, de peste 5%, și investiții care își revin”, explică Croitoru,
El avertizează că a mai fost o perioadă când România a crescut economic cu un ritm de peste 5%, în perioada 1993-1994, după care a venit depresiunea economică. Să nu se întâmple același lucru și acum, spune el. În 2005-2008, când am avut, de asemenea, rate mari de creștere, recesiunea a venit pe fondul retragerii capitalurilor străine, adaugă el.
Croitoru mai spune că dacă programul de relaxare monetară al Băncii Centrale Europene nu va da rezultate, anul viitor vom avea o veste proastă.
Anul trecut, guvernul Ponta a redus taxa pe valoare adăugată pentru alimente de la 24% la 9%. Consumul în creștere a acoperit scăderea de taxe. Însă, totodată, au crescut și salariile bugetarilor, mai ales pe final de an, ceea ce a pus presiune pe bugetele din acest an și din 2017.
“Pare că nu reușim să ieșim de capcana prociclicității fiscale”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank.
Potrivit teoriei economice mainstream, prociclicitatea fiscală înseamnă stimularea economiei prin măsuri fiscale, inclusiv deficite mai mari, când deja economia crește peste potențialul estimat de economiști, ori, invers, împovărarea economiei cu o fiscalitate mai mare sau deficite mai mici, atunci când economia crește sub potențial.
Dumitru arată că începând cu 1995, am avut un singur an când nu am fost procilici, în 2000, și poate în 2005. Anul trecut ne apropiasem de o politică neutră, spune economistul. Cel mai rău an pentru corelarea de politici fiscale cu creșterea economică a fost 2008, când guvernul a făcut deficite de peste 5% din PIB la o creștere economică de peste 7%. Apoi, a urmat o contracție puternică a economiei.
Dacă România va înregistra deficite de 3% din PIB în fiecare an, în 2026 datoria publică va ajunge la 60% din PIB, adaugă Dumitru, citând o prognoză a Comisiei Europene.
