Numărul românilor care cumpără cel puțin o carte într-un an nu depășește 1,3 milioane, potrivit unei statistici Eurostat citată de Asociația Editorilor din România, al cărei director executiv susține într-o discuție cu Profit.ro că nici studenții și nici măcar profesorii nu sunt interesați de citit, iar mulți dintre politicieni au rămas blocați, în ceea ce privește lectura, la nivelul gimnaziului.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Estimată la 30 de milioane de euro, piața de carte școlară și auxiliare se concentrează, ca vânzări, în lunile septembrie și octombrie, când încep școlile și universitățile.
Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România (AER), spune pentru Profit.ro că, din totalul pieței de carte școlară, în primele două luni de toamnă sunt vânzări de 20 de milioane de euro.
În toamnă crește și piața cărții tradiționale, estimată la 60 de milioane de euro, dar nu pentru că se întorc elevii și studenții la școală, ci mai degrabă pentru că cei care obișnuiesc să cumpere cărți se întorc din concedii.
"Studenții și elevii nu se omoară cumpărând cărți în afara programei școlare, pentru că aportul profesorilor este destul de redus în ceea ce privește consumul de carte alta decât cea școlară. Calitatea profesorilor este una foarte scăzută, iar profesorii de română nu încurajează cititul. Noi nu suntem un sistem educațional care să producă cititori", afirmă Mitrică.
El citează o statistică Eurostat potrivit căreia în România sunt doar 1,3 milioane de persoane care cumpără cărți, dintre care majoritatea sunt femei. Asta înseamnă că doar 6,5% dintre români cumpără măcar o carte pe an, procent considerat foarte mic de către reprezentantul AER. România, spune el, este cea mai mică piață de carte din Uniunea Europeană, și ca valoare, și ca număr de cumpărători. Avem cele mai puține librării raportat la populație și cel mai mic consum de carte pe cap de locuitor.
"Noi, din școală, nu scoatem oameni care să vrea să se educe în continuare, după ce termină școala. Cel mai ieftin și eficient mod de a te educa este prin citit. Momentul în care termină școala, pentru cei mai mulți dintre români înseamnă momentul în care s-au rupt de tot ce înseamnă carte. Am constatat asta și la politicieni de vârf din România, pentru care cartea de referință e Colț Alb de Jack London, aflată în programa școlară. Din punct de vedere al lecturilor, mulți politicieni au rămas la nivelul claselor a V-a sau a VI-a", susține Mihai Mitrică.
Acesta afirmă că, din păcate, nici profesorii nu citesc, nici măcar cei de limba română. Sunt și excepții, firește, însă în general profesorilor le place tot atât de puțin să citească precum politicienilor.
"Statul ăsta al nostru e foarte dispus să îi trimită pe oameni în vacanță, să le dea vouchere la mare, la munte, dar nu e deloc dispus să îi ajute pe profesori, după ce se întorc din vacanțele alea plătite de stat să aibă bani cu care să-și cumpere cărți. Alte țări și-au dat seama cât de important e să susții cultura cu bani. În Italia, de exemplu, cei care împlinesc 18 ani primesc de la stat un voucher cultural în valoare de 500 de euro care poate fi folosit la achiziția de cărți, de filme, de bilete la concerte, intrări la muzee, dar din care peste 70% sunt folosiți la achiziția de carte", mai spune directorul AER.
Piața de carte din Italia este estimată la două miliarde de euro, incomparabilă cu cele 60 de milioane de euro care reprezintă vânzările anuale de carte din România. Piața cărții din Germania, cea mai mare din Europa, se ridică la 9 miliarde de euro anual, cea din Ungaria - la 140 milioane de euro, Bulgaria (cu o populație de trei ori mai mică decât România) - 60 milioane de euro și Slovenia, cu cele două milioane de locuitori, 75 de milioane de euro.
