Impredictibilitatea a devenit cel mai predictibil lucru pentru economia României și nu doar în contextul de față. Sistemul bancar și-a învățat însă lecția în urma crizelor prin care a trecut începând cu anul 2008, se află într-o poziție bună și este pregătit să depășească orice situație.
Bancherii văd o oarecare stabilitate a economiei României. Nu se întrevede o criză majoră în 2025, dar nu este exclus neprevăzutul.
"Nu vedem nicio criză majoră în 2025 în România. Cu excepția unei lebede negre!", a fost transmis la Profit Financial.forum - Dezvoltarea piețelor financiare într-o perioadă de incertitudini fiscale și economice - Ediția a VII-a.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul UniCredit Bank (partener principal), 123 Credit, Allianz Țiriac, Asociația Română a Băncilor, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, CITR, Garanti BBVA, Infinity Capital Investments, Omniasig, PAID, Raiffeisen Bank, Salt Bank, Sphera Group, XTB
123Credit.ro – Platforma online prin care aplici online pentru un credit imobiliar. Primul FinTech care funcționează ca un agregator online de credite ipotecare care centralizează oferte de la instituțiile financiare, permițând verificarea eligibilității și aplicarea pentru credit 100% online.
Dobânzile statului au crescut la începutul săptămânii ca urmare a incertitudinilor politice, dar avansul s-a temperat și a avut loc chiar o inversare a direcției, a transmis secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Alin Andrieș.
Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, iar Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele, de numai 200 milioane de lei, la o emisiune de titluri cu care ar fi vrut să împrumute 600 de milioane de lei. Ofetra a fost insuficientă, iar dobânzile cerute au fost ridicate.
"Referitor la costul de finanțare, întotdeauna, depinde de lichiditate, depinde de perspective și, în cazul nostru, depinde foarte mult și de ratingul de țară. Pe parcursul anului 2024 am înregistrat atât creșteri cât și reduceri ale ratelor de dobândă la care ne-am împrumutat, în funcție de contextul de piață. Ce am putut observa în ultima săptămână este o ușoară creștere, generată de incertitudine și de perspective, dar creșterea de luni-marți s-a temperat și acum s-a mai redus. Noi anticipăm că în perioada următoare incertitudinea politică va determina fluctuații. Din perspectiva Trezoreriei, noi privim în viitor, de aceea pregătim planul de finanțare pentru 2025", a declarat Andrieș.
Conform planului de consolidare fiscală, deficitul aferent anul 2025 va fi de aproximativ 7% și va determina necesarul de împrumut pentru anul respectiv, alături de sumele care trebuie împrumutate pentru rostogolirea datoriilor vechi care ajung la scadență.
Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, continuând tendința din ultima săptămână, în condițiile derapajului fiscal și al rezultatului surprinzător de la alegerile prezidențiale. Finanțele nu au reușit să ia 600 de milioane de lei de la bănci, din cauza dobânzilor prea ridicate. Randamentul la titlurile pe 10 ani a crescut luni la 7,4%, cu 11 puncte de bază față de nivelul de vineri și 50 de puncte de bază față de cel de la începutul lunii, respectiv 80 de puncte de bază față de începutul lunii octombrie.
Potrivit reprezentantului Finanțelor, ministerul lucrează la cadrul general al următorului buget, deciziile politice urmând să fie lăsate următorului guvern, și are timp până pe 21 decembrie să adopte ordonanța cu măsuri fiscal-bugetare de final de an (numită și ordonanța trenuleț). Prin această ordonanță se amână anual intrarea în vigoare a unor măsuri cu impact financiar foarte mare și, de obicei, se introduc și unele măsuri fiscale.
"În anul 2024 incertitudinea fiscală a fost redusă. De la începutul anului am spus că nu vom opera modificări legislative în domeniul fiscal în sensul introducerii sau majorării și acest lucru s-a întâmplat. Pe parcursul acestui an, ceea ce a realizat Ministerul Finanțelor a fost doar pentru ajustări, în special pe partea aplicării cadrului legislativ acolo unde au fost elemente de incertitudine în aplicare, am intervenit. Aferent anului 2025, și aici cred că incertitudinea este relativ redusă, având în vedere că planul fiscal pe termen mediu a fost avizat de către Comisia Europeană și cuprinde, într-o oarecare măsură, obiectivele principale pe următorii șapte ani. Sunt niște ținte asumate de către Guvernul României și care, într-un fel sau altul, reduc incertitudinea. Rămâne o incertitudine privind modul în care se va realiza efectiv consolidarea fiscală, în sensul că veniturile fiscale trebuie să înregistreze o creștere de 1,1% (din PIB, n.r.), cum se va realiza. Acest lucru se va stabili de către noul guvern la finalul acestui an sau începutul anului următor", a spus Andrieș.
Potrivit acestuia, ordonanța trenuleț se va putea emite până pe 21 decembrie, pentru că până la momentul respectiv actualul guvern poate emite ordonanțe de urgență.
"Poate fi dată până pe 21 decembrie, pentru că până pe 21 decembrie actualul guvern poate emite ordonanțe de urgență. Ulterior nu mai pot fi emise, odată cu numirea. Ca în fiecare an, Ministerul Finanțelor pregătește cadrul general al bugetului. Noi am conturat în linii mari, dar, având în vedere că bugetul pe 2025 va presupune anumite decizii politice, care trebuie asumate de către noul guvern, tocmai asta a fost și ipoteza de lucru cu Comisia Europeană, cadrul de consolidare este unul general, cu obiective, dar măsurile efective să fie adoptate de către un guvern care are susținerea politică și o legitimitate", a declarat Andrieș.
Sistemul bancar și-a învățat lecția în urma crizelor prin care a trecut începând cu anul 2008, se află într-o poziție bună și este pregătit să depășească orice situație, a declarat Mădălina Teodorescu, Deputy CEO BRD - Groupe Société Générale.
"Începând cu anul 2020 nu mai există predictibilitate, fie că vorbim de stabilirea unui buget, fie de măsuri care sunt necesare a fi luate pentru a susține continuitatea, atât din perspectiva macroeconomica, cât și din perspectiva funcționalității industriei bancare pentru a susține dezvoltarea.Confirm și din partea noastră că sistemul bancar este foarte bine capitalizat. Vorbim de o capitalizare de 20%, față de o medie europeană de 17%. Avem un grad de acoperire cu provizioane net superior, la nivelul industriei bancare europene. Pare că ne-am învățat lecțiile din 2008 încoace", a afirmat Mădălina Teodorescu.
"Când am văzut reziliența și modul cum s-a reacționat în timpul pandemiei, la izbucnirea războiului în Ucraina, consider că industria bancară este suficient de matură încât să depășească orice situație. să facă față oricărei provocări", a mai spus aceasta.
Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania (BT) dezbate acum prima variantă a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul viitor, demers dificil în condițiile în care nu se știe cum va arăta bugetul de stat al României pe 2025 și va mai dura ceva timp până ce acesta va fi elaborat de către viitorul Guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare de duminică, spune CEO-ul BT, Omer Tetik.
″Avem acum ședință de Consiliu de Administrație și discutăm primul draft al bugetului pe 2025. Și este foarte greu să estimăm ce și cum va urma. Pentru o bancă precum BT, cu servicii universale și cotă de piață mare, să faci un buget fără să știi detalii despre bugetul de stat al Guvernului, al țării, nu este foarte ușor″, a spus Tetik.
El a arătat că sunt foarte multe incertitudini și în afară, de la politica externă și politica comercială a Americii – cum se va schimba și cât de drastic – și până la cum vor crește economiile din vestul Europei care au fost locomotiva continentului, respectiv Germania, Franța și Italia.
″România a avut succes cu emisiunile sale de titluri de stat, și noi băncile românești la fel, cu emisiunile noastre de obligațiuni, atât pe piețele interne, cât și externe. Însă piețele își pierd răbdarea destul de repede. Și sper că răbdarea pe care au avut-o până acum se va reflecta în planurile guvernamentale de după alegeri. În 2025, fondurile europene, în primul rând PNRR, vor reprezenta în continuare o oportunitate mare pentru România. Sunt și semnale pozitive, doar că de acum înainte trebuie să avem un plan bine stabilit și un focus mare cu care vom implementa acest plan, și în sectorul public, și în cel privat″, a punctat șeful Băncii Transilvania.
Omer Tetik a subliniat că sistemul bancar românesc este bine capitalizat, iar lichiditatea este bună pe piața internă, grație și supravegherii și reglementărilor ″stricte și prudente″ ale Băncii Naționale a României.
″Iar faptul că România este văzută în continuare ca un partener important în NATO și UE ne poziționează bine în regiune. Piețele au arătat că apreciază faptul că există o strategie bună și un trend bun, nu neapărat schimbat peste noapte. Recent am primit îmbunătățiri de rating de la Fitch și Moody’s, cu toate provocările macroeconomice ale țării. Acum 2 luni am avut o emisiune de obligațiuni de succes, iar după noi a ieșit Romgaz în piață. Investitorii evaluează o țară la fel cum evaluează banca un business: la ce costuri se împrumută și ce face cu banii împrumutați, ce investiții face și ce cheltuieli are. Aici cred că sunt de îmbunătățit multe lucruri, dar văd și în discursurile partidelor politice o atenție sporită, asta cred că ajută la răbdarea piețelor despre care am vorbit înainte″, a arătat Tetik.
″Ca să fac o comparație, amintindu-mi și de propria experiență, în 2007-2008-2009, inițial ne așteptam să nu fim afectați de criza din America. După aceea am sperat că va trece foarte repede. În octombrie 2008, bancherii și antreprenorii spuneau că, până în iunie, totul va fi OK. De fapt nu eram pregătiți. De data aceasta, antreprenorii, business-urile, sunt foarte precauți. Îngrijorați, dar și precauți, și au început deja să ia măsuri″, a conchis CEO-ul BT.
Bancherii văd o oarecare stabilitate a economiei României. Nu se întrevede o criză majoră în 2025, dar nu e exclus neprevăzutul. Este de așteptat ca activitatea Germaniei să scadă și aceasta să aibă efecte asupra României, al cărui comerț e strâns legat de principala economie a Europei, a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING România.
“Reziliența economiei e foarte bună. Respectiv, evoluția creditelor neperformante este foarte bună. Desigur, ne putem aștepta la o oarecare deteriorare, dar nu vedem anul viitor ca aducând o recesiune, o criză majoră. Cu excepția unor ‘lebede negre’ care ar putea să apară. Suntem însă legați de Europa foarte mult, economic. Și, vedem, economia Germaniei suferă. Suntem legați mult de Germania. 2025 probabil nu va fi un an foarte bun pentru ei. Mai ales prin prisma politicilor agresive de introducere de tarife pe care le așteptăm de la administrația Trump, care vor avea efecte de temperare globale a creșterii economice”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING România.
„Lebăda neagră” este o metaforă introdusă de Nassim Nicholas Taleb, care se referă la evenimente extrem de rare, imprevizibile, dar cu impact major asupra societății, economiei sau culturii. Originea expresiei provine din secolul al XVII-lea, când descoperirea lebedei negre în Australia a contrazis credința europeană că toate lebedele sunt albe, subliniind limitările cunoașterii umane.
Economia Germaniei se confruntă cu provocări majore, inclusiv încetinirea exporturilor, scăderea producției industriale și investiții reduse din cauza costurilor ridicate de finanțare. Conform previziunilor Bundesbank, după o contracție de 0,4% în 2023, se anticipează o creștere modestă de 0,7% în 2024.
Există anumite îngrijorări cu privire la gradul de îndatorare al IMM-urilor și traversăm o perioadă de incertitudine cauzată de alegeri, însă nu ar trebui să ne gândim la o criză imediată, dar nici să ne complacem, transmite Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA România.
„Având în vedere incertitudinea din această perioadă, există anumite îngrijorări cu privire la ce pași vor urma, însă dacă ne uităm la lucrurile fundamentale, în România suntem destul de stabili și puternici. Atât datoria publică, condițiile din sistemul bancare și îndatorarea, atât a indivizilor, cât și a firmelor. Nu cred că ar trebui să ne schimbăm atitudinea și să ne gândim la o criză imediată, dar nici să ne complacem.
Trebuie să ne gândim ce pași suplimentari trebuie făcuți. Sistemul bancar, în ceea ce privește profitabilitatea, capitalizarea, lichiditatea, digitalizarea, este într-o situație destul de puternică. Din punctul de vedere al băncilor, cred că sunt condiții destul bune. Dacă ne uităm la gradul de îndatorare al persoanelor fizice, parametrii sunt buni. Asta este și datorită reglementărilor, care previn supraîndatorarea. În cazul companiilor mari, cred că situația este rezonabilă.
Pentru IMM-uri există anumite îngrijorări, însă, privind înapoi la perioada pandemiei, la fel ca în orice altă țară, România a trecut prin această perioadă și am văzut și efectele războiului din Ucraina. După aceste două evenimente au existat, din nou, îngrijorări cu privire la condițiile macroeconomice, iar România a reușit să navigheze prin această perioadă dificilă cu succes, atât datorită gradului mai mic de îndatorare, cât și datorită împrumuturilor pentru IMM-uri.
Anul trecut, Garanti BBVA România a început un proces de transformare și digitalizare pe care Tiftikçioğlu spune că speră să îl finalizeze în a doua jumătate a anului viitor.
„Să sperăm că ne vom muta într-o infrastructură complet digitală și va fi o îmbunătățire pentru serviciile puse la dispoziție clienților. Vom crește și eficiența noastră internă“, conchide acesta.
România este stabilă din prisma investitorilor, dar toată lumea așteaptă finalul alegerilor. Apoi, singurul lucru la care se vor uita va fi ce măsuri se vor lua pentru reducerea deficitului bugetar, indică Ionuț Lianu, CFA, Ofițer Șef Management Active și Pasive, CEC Bank.
“Vedem un context cu o volatilitate în creștere. 2020 și 2022 am avut tot așa, piețe nesigure. Ne-am descurcat foarte bine. Ne am obișnuit destul de mult cu volatilitatea. Pornim dintr-o poziție solidă a sistemului bancar, dar, până la urmă și ca țară. Într-adevăr, contează deficitul bugetar pentru investitorii internaționali. La asta se uită prima dată.
La matematică, nu la partea de show, politică. Partea bună este că nivelul total al datoriei în PIB României este încă unul mediu. Erau altele evoluțiile dacă plecam de la un nivel mai ridicat. Cu toate turbulențele, ce văd ei în România nu e foarte diferit de ce văd în regiune. Pe tema deficitului, [preocuparea] principală pentru anul viitor este cât de repede se va corecta traiectoria fiscală pe care suntem acum. Ce măsuri se vor lua.
“La începutul săptămânii s-a văzut o reacție destul de abruptă. Dar în ultimele zile lucrurile s-au mai echilibrat. Așteptăm următoarele două weekenduri”, a comentat oficialul CEC influența perioadei electorale în acțiunile investitorilor pe piața din România.
Deficitul bugetar al României a crescut continuu în ultimii ani. Anul trecut a fost de 6,6% din PIB, după ce în 2022 a fost de 6,3%. În prezent a atins deja 6,19%, în luna octombrie, iar o extrapolare a diferenței dintre nivelurile curente ale veniturilor și cheltuielilor curente ale statului indică pentru finalul anului un deficit de 7,2%.
Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la o depreciere a leului în raport cu moneda unică europeană euro, însă nu va fi nimic ″necontrolat″ și nici ceva atât de amplu încât să dea peste cap planurile celor care o vor resimți negativ, a transmis CEO-ul Raiffeisen Asset Management, Adrian Negru.
″E posibil să vedem deprecierea cursului. În momentul actual, suntem într-una dintre cele mai lungi perioade în care nu a avut loc deprecierea cursului. Dacă se va întâmpla, nu cred că va fi nimic necontrolat. Anumite părți din economie vor saluta deprecierea. Iar cei care nu o vor saluta, nu cred că vor avea neapărat motive să se teamă că va fi ceva atât de amplu încât să le dea peste cap planurile″, a spus Negru.
″În toată regiunea randamentele scad, în timp ce la noi au crescut notabil în ultima perioadă. Partea optimistă din mine mă face să cred că, dacă depășim cu bine următoarele câteva săptămâni, ne vom reîntoarce pe o traiectorie pozitivă. Cel puțin la finalul lui 2023, obligațiunile suverane românești au avut o performanță semnificativ mai bună decât cea a titlurilor de stat ale multor alte țări din jur. O să spuneți că asta se întâmpla și după un an 2022 absolut îngrozitor″, a opinat Adrian Negru.
În ceea ce privește bursa, șeful Raiffeisen Asset Management a arătat că piața de acțiuni locală a fost, într-o oarecare măsură, șansa generației sale.
″Cine a avut curajul să investească în piața de acțiuni locală după marea criză financiară (din 2007-2009 – n.r.), e foarte probabil să-și fi schimbat viața, cel puțin din perspectivă financiară. Dar de multe ori când spuneam acest lucru, care, din perspectiva mea, matematic era adevărat, aveam totodată frustrarea că erau puțini români care beneficiau de acest lucru. Și de aceea mă bucur foarte mult să văd că, în ultimii 2 ani, acest lucru se ameliorează într-un ritm cât se poate de rapid. Sunt circa 200.000 de români care au conturi la Bursa de Valori București. Mai sunt încă 120.000 de români care au investiții prin intermediul fondurilor mutuale de acțiuni locale. Aceștia din urmă au intrat în ultimii 2 ani și au beneficiat pe deplin de marele eveniment al lui 2023, listarea Hidroelectrica, și de toate capitalurile care au fost deblocate de această listare.
În ultimele 2-3 luni, am avut pe piața de capital un fel de corecție mascată, deghizată, pe care aproape nimeni nu a observat-o, după un an – un an și ceva absolut senzațional, în care piața de acțiuni locală a fost în toate clasamentele globale de performanță. Și mă bucur pentru sutele de mii de români care au remarcat la timp acest lucru, au putut beneficia de asta și și-au sporit astfel averea financiară″, a declarat Adrian Negru.
Liniștea este cel mai important ingredient pentru piețele financiare, fiindcă liniștea aduce încredere, iar încrederea induce investiții, transmite președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
"ASF, ca reglementator, face tot posibilul să se asigure că există liniște, adică eliminăm riscurile și volatilitățile. Piețele pe care reglementează ASF au atins niște elemente de record. Pe zona pieței de capital, încet și sigur începem să intrăm în caracteristicile unei piețe emergente.
La finele primelor 9 luni ale anului, piața de capital a atins borna de 218.000 de investitori, are o capitalizare bursieră care a depășit 342 miliarde de lei. Față de septembrie 2023, piața a crescut cu 24%, numărul de tranzacții a crescut cu 40%. Am autorizat instrumente cu venit fix pentru 29 de entități, am avut 9 companii listate sau care au lansat emisiuni de obligațiuni, plus două consilii locale care au operat finanțări pe piața de capital.
Legătura dintre companii și mediul investițional ține de performanță într-o formă sau alta, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, indicând că circa 30-33% din companiile de impact din România, cu active de peste 1 milion de euro, sunt într-o zonă de neperformanță, ceea ce înseamnă că au o incapacitate de a se finanța suplimentar și sunt într-o zonă de aproape instabilitate financiară și insolvență iminentă.
„Pe de altă parte, avem studii ale BNR care ne vorbeau de 25% din întreaga economie care suferă de o lipsă acută de performanță la nivel de profitabilitate și de core profit, efectiv de capacitatea de a genera plus valoare în operațional.
Și asta e problemă generală pe care o observăm din 2019 încoace în care pare că ne-am luat foarte multe măsuri de protecție în timpul pandemiei și am uitat să le mai dăm jos. Problema e că asta generează un comportament pe termen lung în care focusul se mută din zona de performanță și de profit în zona de menținere a activității, de creștere a cifrei de afaceri și o încercare de a ține pasul cu inflația și cu piața”, mai spune acesta, adăugând că, deși acele măsuri luate în timpul pandemiei a ajutat multe companii să supraviețuiască, acum ele ar trebui adresate.
„Astăzi vedem acest procent de 30% dintre companii care au probleme reale de performanță financiară, mai mult 70% dintre ele regăsesc în această situație de cel puțin 3 ani, ceea ce înseamnă că avem o problemă și nu o adresăm”, precizează CEO-ul CITR.
„Mai interesant mi se pare, cel puțin între anul 2023 și 2024, o altă mică poziție din balanță care poate fi îngrijorătoare. Pe partea de active cresc foarte mult volumele de creanțe. Avem o creștere constantă a creditului furnizor, care practic creează o fragilitate sistemului micro și relația de interdependență între companii, acum vedem asta și în zona creanțelor și, mai mult decât atât, vedem creanțe cu maturități destul de lungi, pe măsură ce creditul furnizor se extinde peste 6 luni trebuie să ne mai întrebăm dacă mai luăm în calcul aceste creanțe ca fiind lichidități pe termen scurt pentru că deja e o problemă acolo”, afirmă el.
Aceste aspecte sunt relevante pentru un investitor, continuă Paul-Dieter Cîrlănaru, pentru a identifica plus valoarea care poate fi generată de o investiție.
„E greu ca o companie care nu are nici măcar o posibilă creștere reală în zona profitabilității să justifice o investiție mai ales din zona de private equity. Și atunci e clar că trebuie să ne uităm la aceste aspecte nu doar din perspectiva fragilității sau a modului în care tratăm următorul element de presiune care va veni, unde fragilitatea e foarte mare, dar și în ceea privește acest capital, care, indiferent de zonele din care vine el, se va duce după anumiți indicatori de performanță și cred că este important să ne uităm acolo atent și să vedem care sunt mijloacele care încurajează această zonă.
Cred că un focus foarte important este să începem să ne uităm la mediul economic din România din perspectiva performanței atât a companiilor, cât și a investitorilor”, precizează acesta.
Asigurătorii gestionează active aferente polițelor de viață mai mari decât banii acumulați în fondurile de pensii facultative (Pilonul III), a transmis Sorin Mititelu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
"Pentru clienți, în afară de RCA, de interes ar trebui să fie riscurile aferente catastrofelor naturale, cum sunt cutremurele și inundații, plus incendiile și alunecările de teren, al căror impact este unul major atunci când se produc. Un alt risc este cel de longevitate, cel în care persoanele active, care la un moment dat nu mai pot fi active din motive naturale, au nevoie de resursele financiare pentru a-și menține un stil de viață. Astfel, pe lângă sursele publice, polițele de viață, unde avem peste 300.000 de beneficiari și active în administrare de peste două miliarde de euro, peste banii acumulați la Pilonul III, fondurile de pensii facultative", a afirmat Mititelu.
El a atras atenția că distribuția în domeniul asigurărilor are nevoie de o creștere a capacității de distribuție.
"Avem înregistrați evidențele noastre circa 50.000 de persoane pe partea de distribuție, dar active sunt undeva la 25.000 de persoane. Raportat la dimensiunea populației, distribuția în România este de 2-3 ori mai mică în raport cu alte piețe similare", a mai spus vicepreședintele ASF.
Mititelul a afirmat că primele subscrise în primele 9 luni ale acestui au crescut cu 11%.
"Este îmbucurător că polițele de viață au crescut cu 13%, comparativ cu 9% pe segmentul auto", a arătat reprezentantul instituției.
Potrivit datelor ASF, societățile de asigurare au subscris prime în valoare de aproximativ 13,1 miliarde lei în intervalul ianuarie - septembrie 2023, în creștere cu circa 9% față de valoarea înregistrată în perioada similară din anul 2022.
Impredictibilitatea a devenit cel mai predictibil lucru pentru economia României și nu doar în contextul de față, spune Florin Dănescu, Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB).
„De multe ori ne-am creat noi propria impredictibilitate. Deci, noi dacă avem o experiență, avem experiența aceasta a impredictibilității și care ne-a costat extrem de mult. Chiar dacă trăim astăzi cel mai bine din istorie, nimeni nu-și pune întrebarea cât de sus puteam să fim comparabil cu situația noastră de azi”, mai spune acesta.
Bugetul băncilor, adaugă el, trebuie văzut însă ca pe o sumă de necunoscute a întregii economii.
„Noi avem în bilanțurile noastre la bănci toate comportamentele economice, ale firmelor, ale populației, ale statului, în concluzie, toate impredictibilitățile și comportamentele clienților noștri se regăsesc în centrele băncilor. Și, de multe ori, noi suntem criticați sau poate nu simpatizați din cauză că suntem distribuitori de impredictibilitate fără să fie vina noastră”, completează acesta.
De multe ori, continuă Florin Dănescu, un buget de bancă înseamnă „că vei credita mai curajos, mai puțin curajos în funcție de mediul extern, iar mediul extern este format din toate comportamentele din economie care sunt afectate și de deciziile politice, depinde de țară, de cultură, de loc, de moment”.
„Când vrei să treci neobservat faci apel la cultura ta economică, ceea ce fac și eu acum, devenim mai teoretici, încercați să vedeți elementele practice din spatele teoriei, dacă se vorbește foarte mult despre independența economică și politică.
Nu numai la noi se întâmplă să fie foarte puțină independență economică și foarte multă independență politică. Dacă luăm termenii de economie politică și politică economică veți vedea un contrast foarte mare așa cum te aștepți din accepțiunea literară, economia politică înseamnă ce știm noi despre economie în general, dar politica economică înseamnă decizii politice asupra economiei pentru redistribuirea avuției”, mai precizează acesta, adăugând că trebuie să se înțeleagă care e rostul atât a economiei politice într-o țară, cât și a politicii economice și cum merg ele împreună.
„Dacă e prea multă independență politică atunci economia nu va fi independentă. Responsabilitatea politică merge mână în mână cu responsabilitatea economică. Sistemul bancar este foarte pregătit și este un merit excepțional. Asta nu se poate întâmpla din noroc, ci din profesionalism, din calitate, din costuri, dedicație”, afirmă președintele ARB.
În pofida contextului dificil de piață, Sphera Franchise Group a înregistrat performanțe remarcabile în ultimii doi ani, prețul acțiunii dublându-se în 2023, iar anul acesta a continuat să crească cu peste 50%.
„Navigăm în ape tulburi, este o perioadă plină de incertitudini și trebuie să fim cu toții foarte precauți”, spune Valentin Budeș, CFO Sphera Franchise Group.
Incertitudinile acestea, continuă el, vin de pe mai multe paliere. Valentin Budeș face referire atât la incertitudinile politice, cât și geopolitice, dar și la cele economice.
„Pe de-o parte avem o incertitudine politică, care sper să tranșeze cu bine în următoarea perioadă și, oricum ar fi tranșată, sper să fie un rezultat care să încurajeze dialogul și deciziile să fie luate cu chibzuință și într-un dialog cu mediul de afaceri.
Pe de altă parte, vorbim de o incertitudine geopolitică și avem conflictul de la granița țării noastre, avem conflictul din Orientul Mijlociu, avem președintele celei mai puternice economii din lume care e pregătit să adauge un război al comerțului peste și, orice se întâmplă și orice mișcare la nivel geopolitic, cu siguranță va avea efecte peste tot și astea pot fi surprinzătoare de cele mai multe ori.
Mai este și o incertitudine economică. Vedem că economiile din jurul nostru, care au influență și în România, dau semne de oboseală, de slăbiciune, iar toate astea trebuie să ne întărească și să ne facă mai responsabili pentru tot ceea ce decidem și implementam pentru că tot ce s-a construit, toată perioada asta de glorie, toți anii ăștia buni, cu decizii pripite sau nerezonabile pot fi maturați foarte ușor”, mai spune CFO-ul Sphera Franchise Group.
„Sunt relaxat în continuare, dar sunt precaut. Tipul ăsta de business de HoReCa e una dintre soluțiile recession proof. De mâncat lumea o să mănânce și noi suntem la locul potrivit, în momentul potrivit și cu gustul potrivit. Dar asta nu înseamnă că nu suntem atenți. Orice mișcare în partea de fiscalitate poate să creeze valori care să ducă cu efect nedorit în consum”, precizează acesta.
Contextul actual, marcat de volatilitate, justifică mai mult ca oricând utilizarea asigurărilor, pentru că lipsa lor se va regăsi în bilanțul personal sau al companiilor, cu creșteri de costuri semnificative, a transmis Virgil Șoncutean, CEO-ul Allianz-Țiriac Asigurări. El spune totodată că, pentru compania sa, 2024 a fost un an foarte bun, pe toate liniile de business, și că asigurările de viață au ajuns principala compontentă facultativă, în portofoliul total al companiei.
“Sursele de volatilitate sunt multiple. Vedem și noi și în zona schimbărilor climatice, care au impact nu doar în zona asigurărilor de proprietate, ci și auto și uneori chiar cele de viață. Aceste incertitudini se traduc printr-o frecvență mai mare și o severitate mai mare a evenimentelor, care se întâmplă indiferent dacă firmele sau persoanele sunt asigurate. Întrebarea este unde vedem această volatilitate – dacă nu sunt asigurate, volatilitatea va fi în bilanțul propriu, personal sau al afacerii. Dacă sunt asigurate, această volatilitate este transferată în bilanțul companiilor de asigurări. Vremurile pe care le traversăm și la care ne uităm uneori cu îngrijorare în viitor justifică mai mult ca oricând utilitatea instrumentului de asigurare, ca o ancoră de stabilitate și la nivel personal și în bilanțul afacerilor din economie”, a spus el.
În plus, costul lipsei de asigurare crește mult mai accelerat decât costul asigurării.
Compania încheie un an foarte bun, pe toate liniile de business, cu o marjă de 5% în privința RCA.
“Nici nu erau așteptări mai mari (în privința evoluției pe segmentul RCA, n.r.) Clienții noștri țin la mașina lor, dar nu mai mult decât la alte lucruri. Este și motivul pentru care Allianz Țiriac va ajunge în acest an la un nivel al asigurărilor de viață în portofoliu mai mare decât orice altă linie de business facultativă (după RCA)”, transmite Virgil Șoncutean.
Totodată, el afirmă că în ceea ce privește compania înghețarea primelor RCA a găsit pregătită compania, dar asta nu este un motiv pentru prelungirea acestei stări pe termen lung.
Piața de asigurări din România s-a dovedit rezilientă, dar este acum – ca și în urmă cu 20 de ani – de zece ori mai mică în comparație cu sistemul bancar, a declarat Mihai Tecău, CEO Omniasig Vienna Insurance.
“Piața de asigurări din România a dat dovadă de reziliență, a fost cel mai greu încercată dintre toate piețele supravegheate de ASF. Cred în continuare că dacă se întâmplă ceva din zona calamităților naturale de exemplu asigurările vor fi primele care vor răspunde pozitiv. Noi suntem pregătiți, pentru că este o componentă foarte mare de încredere pe care trebuie să o transferăm către asigurații noștri. Din păcate ne luptăm cu o zonă boring, ca să spun așa, pentru că riscurile se întâmplă după un anumit calapod și atunci trebuie să fim foarte atenți cu clienții noștri pentru a-i ține în această priză de a-și dori și de avea încredere în acest sistem. Piața este rezilientă, dar mai trebuie puțin spice (condiment, n.r.)”, a afirmat Tecău.
El a explicat și de ce a folosit termenul “boring” (plictisitor): pe anumite linii de business frecvența daunelor este redusă, astfel încât clienții se întâlnesc mai rar cu companiile de profil și uită de nevoia de asigurare,
“Tot timpul suntem pionieri în piața asta de asigurări. Acum 10 ani spuneam o să ajungem nu știu unde și o să facem... Nu suntem acolo din păcate, și asta ar trebui să ne preocupe în fiecare zi – de ce nu am ajuns acolo unde chiar ne-am dorit și unde am preconizat acum ceva timp. Și cred că niște evenimente ne-au dus unele, unele ne-au consolidat, și sper ca lucrurile să devină cât mai bune”, afirmă Tecău.
El așteaptă apariția de noi jucători în piața de profil, dar spune că va fi atent și ce comportament vor avea aceștia.
“Dacă nu inventam polița RCA sau nu o importam trebuia să o inventăm. Nici nu vă imaginați ce ar fi însemnat să nu existe această poliță de asigurare, ce s-ar întâmpla în trafic sau cum ar putea să fie lămurite evenimentele rutiere dacă nu ar exista această compotentă, care funționează. Noi prezentăm permanent ce am despăgubit și aste ar trebui să fie peste tot în piață. Ca să se cunoască cât mai mult vehiculăm o cifră – spunem piața de asigurări plătește pe zi 5,2 milioane de euro, dar trebuie să spunem și cu exemple ce se întâmplă în spate, ce am acoperit, pentru că partea asta de asigurări are o compontentă emoțională – mulți țin la mașină mai mult decât la alte lucruri”, spune Tecău.
Pe segmentul RCA, piața a devenit un domeniu profitabil, pentru că au avut loc corecții prin ajustarea prețului la nivelul de risc din piață, mai spune șeful Omniasig, unul dintre primii 5 asigurători locali după nivelul primelor subscrise în 2023.
Circa 80% din dosarele pentru polițele PAD în cazul locuințelor afectate de inundații în Galați au fost deja finalizate, durata medie de instrumentare a unui dosar fiind de sub 40 de zile, sau chiar 20 de zile dacă sunt folosite aplicațiile digitale dezvoltate de PAID, a transmis Cosmin Tudor, Director General Adjunct, PAID România.
“Inundațiile din Galați au afectat masiv peste 6.000 de locuințe, dar atât de puține asigurări sunt în zonă (5-6-7% în mediul rural) încât au fost deschise doar sub 500 de dosare de daună. Ce trebuie să facem noi pentru a crește nivelul de încredere este să arătăm oamenilor că ne pregătim operațional să le dăm banii repede: durata medie de instrumentare a unui dosar este de 39 de zile. La ora actuală avem deja peste 80% dintre dosare instrumentate, finalizate”, a afirmat Cosmin Tudor.
În cazul utilizării aplicațiilor digitale dezvoltate de PAID cu sprijinul companiilor de profil analiza dosarelor durează și mai puțin, respectiv 20 de zile.
“Prima daună a fost plătită în 48 de ore. Prima daună totală - în 8 zile. Cele mai multe constatări s-au făcut în 11 zile de la data anunțării daunei, în momentul în care s-a putut intra în teren. S-a mobilizat toată piața de asigurări să meargă acolo, la constatări. În asigurări, cel mai greu lucru de făcut este proba calității serviciilui, mai ales la liniile de asigurare cu frecvență redusă, cum este asigurarea locuinței”, spune șeful PAID România, anunțând totodată că PAID a contribuit la reparația și reconstrucția a 4.000 de locuințe afectate de cutremur în Gorj.
“Amenda nu se va da și nu va ajuta, va antagoniza populația, cel mai probabil. Noi nu am militat niciodată pentru amendă, ci pentru informare”, spune Tudor despre amenzile pe care primarii ar trebui să le aplice – dar nu o fac - celor care nu au o poliță PAD.
Șeful PAID a amintit și de un studiu al Băncii Mondiale pootrivit căruia la nivelul întregului teritoriu național există risc de cutremur, arătând că astfel este mai mare riscul de cutremur în Ardeal de exemplu decât media riscului de cutremur european.
Patru din zece români ar vrea să poată merge cu asigurarea privată de sănătate în sistemul public, lucru care va fi posibil de anul viitor, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte al Uniunii Societăților de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR).
“Asigurările de sănătate reprezintă segmentul cu cea mai mare creștere din piața totală a asigurărilor. După primele trei luni din 2024, aceste asigurări au înregistrat creșteri de aproape 30%, iar numărul beneficiarilor a crescut cu 20%. În prezent, aproximativ 800.000 de români au o asigurare voluntară de sănătate. Cred că acest segment are un potențial foarte mare. De exemplu, patru din zece români spun că și-ar dori să poată utiliza aceste asigurări și în spitalele publice. Acest lucru poate deveni posibil chiar de anul viitor. Deși acest lucru nu este posibil în momentul de față, avem deja un prim protocol de colaborare semnat cu un spital public și suntem în discuții pentru extinderea acestei posibilități. M-aș concentra mult pe zona asigurărilor de sănătate și de viață, deoarece acestea sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea românilor. Să ne gândim în primul rând la sănătatea noastră, și apoi la mașini", a declarat Alexandru Ciuncan.
Patru din zece români ar accesa servicii medicale într-un spital de stat în baza unei asigurări voluntare de sănătate, potrivit celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR - IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România, citat de Agerpres. Printre principalele motive menționate de respondenți se numără obținerea unei a doua opinii medicale (43%), posibilitatea de a alege personalul medical care îi tratează (13%) și accesul la condiții superioare de spitalizare (11%).
În prezent, aproape 80% din cheltuielile pentru sănătate efectuate la nivel național sunt acoperite din surse publice, în timp ce sursele private au o contribuție mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est.
Potrivit cercetării, intervențiile chirurgicale (81%), recuperarea medicală (77%), analizele de laborator (73%) și spitalizarea (69%) se află în topul serviciilor pentru care românii sunt dispuși să plătească, pe lângă contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, și o primă pentru o asigurare voluntară de sănătate.
Alte servicii medicale de care aceștia s-au arătat interesați pentru a fi acoperite printr-o poliță de asigurare sunt cele care țin de ambulatoriul de specialitate, servicii de imagistică medicală, servicii stomatologice, de pediatrie, serviciile medicale de urgență.
