OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi și carburanți din România, totodată unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din țară, va decide la jumătatea anului dacă va propune și acordarea unui dividend special acționarilor anul acesta, pe lângă cel de bază de 0,0444/acțiune anunțat astăzi, cu 7,5% mai mare decât cel din 2024, iar decizia va depinde în primul rând de modificările legislației fiscale din 2025.
Compania este controlată de grupul austriac OMV, cu 51,15% din capital, iar cel mai mare acționar minoritar este statul român prin Ministerul Energiei, cu o deținere de 20,69%. OMV Petrom a raportat un profit net de 4,19 miliarde lei pe 2024, în creștere ușoară, cu 4%, față de 2023.
″Conform politicii noastre, dividende speciale pot fi distribuite într-un mediu de piață favorabil și dacă planurile noastre de investiții sunt finanțate. Vom decide în privința lor undeva la jumătatea anului. Această decizie se va baza pe mai multe elemente. În primul rând, vrem să avem o înțelegere clară a modificărilor legislative, cum ar fi impozitul pe construcții (taxa de stâlp – n.r.), care poate avea un impact important.
Vrem să vedem cum vor progresa investițiile noastre, care este mediul de piață, în care este o volatilitate foarte ridicată și, de asemenea, performanța noastră financiară în prima jumătate a anului. Luând în considerare aceste elemente, undeva la mijlocul anului vom anunța dacă vom avea dividend special″, a declarat directorul financiar al OMV Petrom, Alina Popa, într-o conferință de presă.
Compania estimează preliminar, pe baza informațiilor insuficiente de care dispune în prezent, că taxa de stâlp îi va aduce în 2025 costuri de ordinul a zeci de milioane de euro. Anul trecut, OMV Petrom a distribuit un dividend special brut de 0,03 lei/acțiune, adică aproape 1,87 miliarde lei în total, din care Ministerului Energiei i-au revenit aproape 387 milioane lei.
″Referitor la impozitul pe construcții, este foarte dificil să estimăm impactul său, din cauza faptului că sunt multe neclarități în ceea ce privește aplicabilitatea acestuia, pentru ce se aplică, care este baza de impunere și așa mai departe. Ministerul de Finanțe a anunțat că va începe un proces de consultare și sigur că vom participa la acest proces, împreună cu asociațiile care reprezintă industria noastră, și vom încerca să clarificăm toate toate elementele necesare.
Trebuie găsit un echilibru între nevoile pe termen scurt de de taxe și impozite și oportunitățile pe termen lung pe care le aduc investițiile majore. Noi am anunțat cel mai ambițios program investițional din istoria noastră și sigur că, întotdeauna, investițiile au în spate un calcul economic, în care taxarea joacă un rol deosebit de important. Astfel, ca regulă generală, cu cât taxarea e mai mare, cu atât investițiile sunt defavorizate. Avem nevoie de un cadru fiscal și de reglementare stabil și competitiv″, a spus șefa finanțelor OMV Petrom.
Guvernul așteaptă încasări anuale de peste 1 miliard de lei din impozitul de 1% pe construcții pentru companii, denumit colocvial ″taxa de stâlp″, reintrodus prin ordonanța-trenuleț adoptată în 2024, înainte de Revelion.
De principiu, impozitul vizează construcțiile prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, reglementat de HG nr. 2.139/2004. Taxa de stâlp se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute contabile a construcțiilor, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere.
Federația Patronală a Energiei (FPE), fosta Federație Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care face parte și OMV Petrom, a transmis deja că, din perspectiva industriei hidrocarburilor, taxa de stâlp încalcă prevederile privind stabilitatea fiscală din Legea exploatărilor petroliere offshore, întrucât vizează și instalațiile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.
Legea offshore stipulează că regimul fiscal specific al domeniului petrolier offshore, care include și eventuale ″impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului″, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023.
La acea dată, impozitul pe construcții nu se aplica, însă era reglementat în Codul Fiscal, cu mențiunea: ″Prevederile prezentului titlu se aplică până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv″, eliminată prin ordonanța-trenuleț de la finalul anului trecut.
În vechea variantă a impozitului pe construcții, aplicată în perioada 2014-2016, la stabilirea bazei de impunere, din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor se scădea ″valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României și zona economică exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, pentru operațiunile legate de activitățile desfășurate în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 și 77 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996″, excepție care acum a fost eliminată.
Cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, Neptun Deep, la care OMV Petrom și compania de stat Romgaz sunt parteneri egali, ar urma să intre în producție în 2027. Investițiile necesare fazei de dezvoltare însumează, cumulat, până la 4 miliarde de euro.
FPE a mai afirmat că impozitarea pe baza valorii brute a activelor, fără a se ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată, notând că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică.
″Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). Din această perspectivă, impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, a arătat organizația.
În plus, potrivit sursei citate, includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
