Consiliul de Administrație al companiei de stat Romgaz, controlată de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 70% din acțiuni, i-a convocat pe acționarii societății pe 28 octombrie pentru a aproba mandatarea reprezentantului Romgaz în AGA Patria Bank din 5 noiembrie să voteze împotriva fuziunii prin absorbție dintre Banca Carpatica și Patria Bank, la care Romgaz deține încă o participație marginală, de sub 0,1% din acțiuni.
Nu doar Romgaz deține acțiuni la Patria Bank, ci și mai mulți membri ai conducerii producătorului de gaze, printre care directorul general Virgil Metea, totodată membru executiv al Consiliului de Administrație, și directorul general adjunct Dumitru Rotar, potrivit declarațiilor de avere și interese ale acestora.
Astfel, Romgaz se opune aprobării finale a fuziunii prin absorbție dintre Patria Bank, ca societate absorbită, și Banca Carpatica – societate absorbantă, transferului integral al activelor și pasivelor Patria Bank către banca rezultată în urma fuziunii, inclusiv a sediilor secundare ale Patria Bank, schimbării denumirii societății absorbante din Banca Carpatica în Patria Bank, precum și dizolvării fără lichidare a actualei Patria Bank în urma fuziunii.
CITEȘTE ȘI Inspectorii Guvernului au mers la Tarom în control. Compania și-a amânat planul de cumpărare a două aeronave noi, din cauza pierderilor mari În convocatorul AGA Romgaz este citat un fragment din proiectul de fuziune al celor două bănci, în care se stipulează că, "potrivit art. 250 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, acțiunile deținute de Patria Bank în Banca Carpatica nu vor fi schimbate pe acțiuni emise de Băncii Carpatica. Prin urmare, un număr total de 1.413.339.016 emise de Banca Carpatica și deținute de Patria Bank la data proiectului de fuziune vor fi anulate".
Potrivit documentelor fuziunii, acționarii Patria Bank care se opun acestei operațiuni au dreptul de a se retrage din societate și de a solicita Patria Bank să le răscumpere acțiunile, prețul de răscumpărare urmând să fie stabilit de către un expert evaluator autorizat. Tot un astfel de expert a evaluat, în vederea fuziunii, valoarea unei acțiuni Patria Bank la 0,2696 lei/titlu, iar a unei acțiuni Banca Carpatica – la 0,0882 lei/titlu. În consecință, în cadrul fuziunii, rata de schimb a acțiunilor Patria Bank față de acțiunile Banca Carpatica a fost stabilită la 3,0566, deci o acțiune Patria Bank va fi schimbată contra a 3,0566 acțiuni ale Carpatica.
Participația Romgaz la Patria Bank datează din anii ’90. În 1993, a fost înființată banca Romexterra, cu sediul central la Târgu Mureș, la inițiativa a 1.068 fondatori, persoane fizice, salariați din industria gazului metan, cu sprijinul conducerii Societății Naționale a Gazului Metan – Romgaz. Participația inițială a Romgaz la Romexterra era de 3,3% din acțiuni.
CITEȘTE ȘI DNA: Compania de stat Oil Terminal a "sponsorizat" o excursie în Cuba a Ioanei Băsescu cumpărând fictiv publicitate Ulterior, în acționariatul băncii au intrat și Petrom, Transgaz și Distrigaz, devenită E.ON în urma privatizării. În anul 2000, Federația Sindicatelor Libere și Independente din Petrom (FSLI Petrom) a preluat 25% din capitalul Romexterra.
De-a lungul timpului, participația Romgaz la Romexterra a fost succesiv diluată prin mai multe majorări de capital la care producătorul de gaze nu a participat, însă compania de stat nu a vrut nici să-și vândă acțiunile. De asemenea, banca și-a schimbat numele și acționarul majoritar de mai multe ori.
În 2006, Romexterra a fost preluată cu 100 milioane euro de banca germană Bayerische Landesbank, prin subsidiara MKB din Ungaria, iar denumirea a fost modificată în MKB Romexterra, iar ulterior în Nextebank.
CITEȘTE ȘI Anunț al Yahoo: Datele personale ale cel puțin 500 milioane de utilizatori au fost furate de hackeri În 2012, MKB a vrut să vândă banca unui grup de investitori susținuți de fondul american PineBridge Investments, însă tranzacția nu a primit aprobarea BNR. În fine, în 2014, Nextebank a fost preluată de fondul de investiții EEAF, administrat de Axxess Capital, condus de Horia Manda, care activează pe piața financiară din România și prin IFN-ul Patria Credit, controlat de fondurile Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) și Balkan Accession Fund (BAF).
În martie anul acesta, numele băncii a fost schimbat în Patria Bank, iar acționarul majoritar a anunțat că vizează o fuziune cu Banca Carpatica. Proiectul de fuziune a fost publicat luna trecută, iar acesta trebuie aprobat de adunările generale ale acționarilor celor două bănci implicate în fuziune. Acestea au fost convocate pe 5 octombrie la Carpatica și ladistanță de o lună, pe 5 noiembrie, la Patria Bank.
Pierderile Băncii Carpatica s-au adâncit cu peste 73% în primele 6 luni din 2016, la 25,93 milioane lei, în condițiile în care veniturile nete din exploatare au scăzut cu peste 26%, la 42,73 milioane lei. Banca și-a redus activele cu 5,43%, la 2,89 miliarde lei, în paralel cu o diminuare de 8% a pasivelor, în principal prin reducerea numărului de depozite atrase. În acest fel, banca și-a menținut un excendent de lichiditate de 31%, iar influzia de capital de la finele anului trecut, în paralel cu reducerea activelor, i-a îmbunătățit semnificativ solvabilitatea, de la doar 4,9% la finalul anului trecut la 12,7% după primul semestru din 2016.
Potrivit Bursa, care relatat despre dezbaterile dintr-o AGA Carpatica din primăvară, anul trecut, BNR a decis să impună restricții prudențiale în activitatea băncii, atât în ceea ce privește acordarea de credite noi, cât și în privința atragerii de depozite. Restricțiile au fost ridicate după ce pachetul majoritar de acțiuni al Carpatica a fost preluat de către Patria Bank. Acest lucru s-a întâmplat în martie anul acesta, când Patria Bank a ajuns să dețină 64% din acțiunile Carpatica, în urma unei oferte publice de cumpărare.
