Oficialii Băncii Naționale a României revin cu avertismente privind implicațiile pe care legea dării în plată le poate avea asupra sistemului bancar. După ce Nicolae Cinteză, șeful Direcției de Supraveghere, anunța anul trecut că pe scenariile BNR există riscul ca o bancă să dea faliment din cauza debitorilor care vor lăsa cheile caselor, în schimbul stingerii creditelor, Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate revine cu același avertisment: darea în plată nu crează pierderi mari la nivelul sistemului, dar sunt neuniforme și o bancă va avea nevoie de o majorare substanțială de capital pentru a face față pierderii.
România are o situație macroeconomică foarte bună, dar se confruntă cu riscuri în creștere la adresa stabilității financiare, arată ultimul Raport al BNR pe această temă. Un risc sever, primul de acest tip identificat de BNR, deși altele care s-au produs, precum criza economică nu au fost văzute, este cel al inițiativelor legislative care vizează sistemul bancar.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a numit direct legea dării în plată ca fiind un astfel de risc, iar în raport sunt identificate și proiectul de lege privind conversia creditelor în valută, care este în stand by în Parlament, după intervenția BNR, dar și proiectul de implementare a Directivei 17/2014 privind creditele ipotecare.
În legătură cu darea în plată, Eugen Rădulescu explică de ce aceasta pune un risc sever: nu e vorba de pierderi la nivelul sistemului, ci de modul în care sunt distribuite și, mai important, de faptul că ar putea crește costurile de împrumut ale României.
“Riscul e sistemic nu din cauza faptului că o bancă sau alta înregistrează pierderi. De altminteri, nivelul costului financiar al acestei inițiative legislative este relativ limitat. Problema majoră care se pune este a consecințelor în primul rând al stabilității legislative”, a explicat Rădulescu.
O bancă ar putea avea probleme din cauza acestei legi, dacă acționarii nu își vor permite să facă o majorare semnificativă de capital, explică directorul Direcției de Stabilitate, fără să dea nume. Asta deși cerința de capital pentru bănci a crescut începând cu 31 martie, ca urmare a implementării noilor regulamente europene în materie.
“Efectul nu este distribuit uniform, avem bănci care vor fi afectate mai sever și bănci care vor fi afectate mai puțin sever. Există riscul ca cel puțin o bancă dintre cele afectate mai puternic să nu-și poată continua activitatea fără majorarea capitalului semnificativă, ceea ce poate să atragă după sine efecte de contagiune în lanț în sistemul financiar, dar mult mai severă mi se pare implicația legată de costul îndatorării externe a țării”, a explicat oficialul BNR.
În decembrie, Nicolae Cinteză explica că în 6 scenarii din 16, o bancă intră direct în faliment ca urmare a implementării legii dării în plată. De atunci, textul trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis a fost dezbătut în Parlament și raportul comisiei de fond de la Camera Deputaților aduce o serie de modificări care limitează aplicarea legii și o face mai prietenoasă cu băncile și implementează o parte din cerințele BNR, printre care și eliminarea programului Prima Casă din lege, aplicarea doar pentru creditele garantate cu locuințe și doar pentru persoanele fizice consumatori.
Rădulescu a comentat pe marginea faptului că legea s-ar aplica și la creditele în derulare, ceea ce îi dă un caracter retroactiv, ce crează incertitudine în privința contractelor și care ar putea atrage declasarea României de către agențiile de rating. El a dat exemplul Poloniei, care a fost retroagradată de către Standard & Poor's, după ce noul partid de guvernare a anunțat modificarea legislației pentru a permite scăderea datoriei celor împrumutați în valută. Costul de finanțare al Poloniei a crescut cu 50 de puncte de bază imediat, și se află cu 25 de puncte de bază peste nivelul de dinainte de retrogradare, dar în România ar putea fi mai rău, pentru că o scădere de o treaptă ar duce ratingul în afara celor recomandate pentru investiții.
Pe de altă parte, BNR a renunțat la amendamentele din Parlament privind neaplicarea legii la stocul curent de credite, în opoziție cu linia băncilor comerciale, și a cerut la schimb politicienilor să pună mai multe condiții, printre care aceea ca legea să se aplice doar la creditele pentru locuințe, cu un plafon de 150.000 de euro, un grad minim de îndatorare pentru cei care dau în plată și excluderea Prima Casă.
BNR a înaintat Parlamentului o estimare de pierderi la nivelul sistemului de 2,8 miliarde de lei. Acest scenariu se bazează pe ipoteza că toți cei care au credite mai mari ca valoare decât prețul de piață al bunului imobiliar care garantează creditul vor da în plată, așa cum Profit.ro a scris aici și cu a repetat viceguvernatorul Liviu Voinea în conferința de presă de azi.
Scenariul în care toți vor da în plată este greu de imaginat, având în vedere că persoanele care dau în plată pierd avansul și toate sumele plătite până acum și ar putea fi scoși de pe piața creditului o bună bucată de vreme. Inițiatorul legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, anticipează că debitorii vor folosi legea ca un instrument de negociere cu banca pentru a scădea costurile creditelor.
La sfârșitul lui 2015, aproape 470.000 de români aveau credite cu garanții imobiliare în valoare de 77 de miliarde de lei, dintre care credite de peste 5 miliarde de lei erau neperformante.
