Reprezentanții Băncii Naționale și cei ai băncilor comerciale nu au apucat să vorbească prea mult la ședința Comisiei Juridice din Camera Deputaților în care a fost votat raportul la legea dării în plată. Înțelegerile dintre PSD și PNL au atins, însă, punctele esențiale ridicate de BNR: Prima Casă nu intră în lege, iar creditele care pot fi închise prin cedarea locuinței au fost limitate la maximum 250.000 de euro. Bogdan Olteanu, fost președinte al Senatului și actual viceguvernator al BNR, spune că o parte din doleanțele băncii centrale au fost rezolvate, dar altele nu.
La cea de-a doua trecere prin Parlament, legea dării în plată a ieșit semnificativ subțiată în efectele pe care le-ar putea produce băncilor. Acestea vor putea da în continuare credite Prima Casă fără frica de a primi înapoi cheile în loc de bani, după programul cu garanții de stat a fost exclus de la aplicare. Debitorii care dau în plată trebuie să fie și consumatori, nu doar persoane fizice, și să fi luat credite de până la 250.000 de euro echivalent la momentul acordării, în timp ce în forma inițială nu conținea limite. Doar cei care au luat sau au construit o locuință vor putea să dea în plată, în timp ce în forma inițială nu conta destinația creditului sau tipul imobilului ipotecat.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: Comisia Juridică a votat pentru excluderea programului Prima Casă și majorarea plafonului la 250.000 de euro Banca Națională se arată, parțial, mulțumită de forma în care legea merge la votul din plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.
Reporter: Considerați această formă mai satisfăcătoare decât cea inițială adoptată de Parlamentul României?
Bogdan Olteanu: Consider că o parte dintre problemele pe care și noi le-am ridicat au fost rezolvate, și aici aș sublinia, în primul rând, Prima Casă, și o anumită cuantificare a nevoii în care se află debitorul, a dificultăților de plată în care se află debitorul. O altă parte din problemele pe care le-am ridicat nu au fost, până la acest moment, soluționate.
BNR a cerut ca legea să includă, pe lângă un plafon de 150.000 de euro, care fusese stabilit anterior de Senat și un grad de îndatorare de peste 65% pentru debitorul care să poată da în plată, ceea ce ar fi fost un criteriu social. Însă această propunere nu a fost preluată de nici un parlamentar și nu a fost supusă la vor. De altfel, nici nu s-a mai discutat în ședința de azi.
Spre deosebire de asociațiile băncilor comerciale care au susținut tot timpul că legea nu trebuie să se aplice pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, BNR a renunțat la această condiție și s-a declarat de acord ca de lege să beneficieze și cei care au credite în derulare, cu condiția să existe criteriile sociale pomenite mai sus și Prima Casă să fie exclusă.
Totuși, în ședința Comisiei de săptămâna trecută, BNR, prin viceguvernatorului Liviu Voinea, a încercat să impresioneze deputații cu pierderile pe care le-ar putea suferi sistemul bancar, pe medie: 2,8 miliarde de lei.
Voinea n-a mai explicat aleșilor și de unde ar veni aceste pierderi, dar a declarat, pentru Profit.ro, după închiderea acelei ședințe, că scenariul luat în calcul este acela că vor da în plată toți debitorii a căror credite sunt mai mari decât valoarea de piață a garanției, or acest lucru este puțin probabil, dacă ne gândim că tocmai BNR a spus, cu alte ocazii, că nu se așteaptă la un număr mare de oameni care să dea în plată.
BNR și Finanțele au insistat cel mai mult pentru Prima Casă și s-au declarat cu totul de acord cu amendamentul care exclude din lege acest program, și care fusese deja negociat de PSD și PNL încă de săptămâna trecută, iar aseară a fost pusă în forma finală a amendamentelor.
Deputatul liberal Daniel Zamfir, inițiator, a încercat să vină cu o variantă proprie, prin care să intre și debitorii cu astfel de credite, o precizare că darea în plată nu afectează garanția statului. Debitorii faliți din Prima Casă sunt executați de Fisc, după ce statul plătește garanția în caz de default. Creanțele bugetare au dobânzi ridicate, iar acești oameni ar trebui și ei ajutați, consideră inițiatorul legii.
Zamfir n-a fost, însă, susținut de ceilalți colegi, care au preluat din zbor o propunere venită chiar de la Bogdan Olteanu, ca în lege să existe o mențiune de modificare a Codului Fiscal prin care să fie scutiți de la executare cei cu credite Prima Casă.
Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, n-a mai apucat să răspundă la propunerea lui Olteanu pentru că Zamfir n-ar mai formulat un amendament care să fie votat.
Băncile rămân, astfel, cu produsul prin care au dat cele mai multe credite ipotecare începând cu 2009, în condițiile în care peste 160.000 de români au luat credite cu avans de doar 5%, iar stocul Prima Casă a ajuns la peste jumătate din stocul de credite pentru locuințe.
