Camera Deputaților a adoptat, cu aplauze, legea dării în plată, unul dintre cele mai dezbătute proiecte legislative din ultimii ani. Legea lasă debitorilor opțiunea de a ieși din contractele de credit ipotecar, fără penalități, dacă lasă băncii locuința.
Modificată la comisii, legea a primit 207 voturi pentru, în timp ce un deputat s-a abținut și unul a votat împotrivă.
Inițiatorul Daniel Zamfir a cerut guvernatorului Băncii Naționale "să oprească intoxicarea" cu privire la legea dării în plată.
Bancherii, susținuți de BNR, au criticat aspru legea. Ei susțin că aceasta nu va ajuta debitorii de bună-credință, ci îi va face să-și piardă locuințele. De asemenea, au criticat Parlamentul pentru că intervine în contracte. BNR susține, în ultimul Raport de stabilite, că legile din Parlament care afectează sistemul bancar crează risc sistemic sever.
Liviu Dragnea, președintele PSD, a urat succes celor care vor beneficia de lege.
“Nu este o lege împotriva sistemului bancar, împotriva Băncii Naționale”, a declarat Dragnea. “Este o lege care ajută pe cei cu probleme”, a adăugat el.
Liderul PSD a reiterat că a susținut introducerea unui plafon pentru ca de lege să nu beneficieze și cei care și-au luat locuințe de milioane.
În prima formă, respinsă de președintele Klaus Iohannis la finele anului trecut, de legea dării în plată putea beneficia orice persoană fizică cu credite garantate cu orice tip de ipotecă imobiliară.
După criticile Președinției, dar și cele ale BNR, Parlamentul a restrâns aria de aplicare. De darea în plată vor putea benficia doar consumatorii, adică persoanele care nu au acționat ca profesioniști, în scopul de a face profit. De asemenea, ipoteca trebuie să fie o locuință, și nu orice tip de imobil, iar valoarea creditului la momentul contractării nu poate depăși 250.000 de euro. Cei care au luat credite Prima Casă au fost exlcuși explicit de sub acoperirea legii, după ce guvernul a amenințat că darea în plată va închide programul cu garanții de stat.
Pentru a închide socotelile cu banca, instituția financiară nebancară sau cesionarul de creanță, debitorul începe cu o simplă notificare, depusă prin intermediul unui executor judecătoresc, avocat sau notar public, prin care arată că vrea să cedeze creditorului ipoteca.
Din acest moment se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților ipotecari sau personali, care sunt eliberați astfel de obligații. Și se suspendă orice executare silită sau acțiune împotriva debitorului, precum și plata ratelor.
Dacă banca refuză să ia act de cedarea imobilului de către debitor, și să încheie un act translativ de proprietate, atunci debitorul poate apela la instanță, care va judeca cu celeritate o astfel de procedură.
Cum nu plătește rate, datornicul nu are niciun interes să se grăbească să plece din casă.
Cei mai tentați de darea în plată ar putea fi debitorii ai căror casă valorează mai puțin decât creditul, în special acolo unde diferențele sunt foarte mari, ca urmare a căderii pieței imobiliare după spargerea bulei din 2007-2008. Creditele în franci elvețieni sunt cele mai sensible la această evoluție, din cauza deprecierii puternice a leului față de moneda elvețiană.
BNR estimează la 2,8 miliarde de lei pierderile băncilor, dacă toți debitorii cu credite mai mari decât valoarea casei vor da în plată. În același timp, însă, oficialii BNR nu se așteaptă ca un număr însemnat de oameni să renunțe la locuințele pentru care au plătit rate ani de zile.
Bancherii susțin că aplicarea legeii la soldul actual de credite este neconstituțională și că vor depune contestații în instanță atunci când legea vor avea primele cazuri de dare în plată.
Băncile au solicitat ca legea să se aplice doar pentru viitor, cu un plafon de 150.000 de euro și de la un grad de îndatorare mai mare de 65%, și doar pentru cei care au cumpărat o locuință, iar programul Prima Casă să fie exclus. De asemenea, au solicitat ca debitorii să aibă opțiunea să opteze ce fel de credit accesează, cu sau fără dare în plată. Asta pentru că, spun băncile, avansul va crește, în condițiile în care riscul băncii crește, și unii oameni nu-și vor permite să plătească cash 40% din valoarea unei case, față de 15-20% cât este în prezent.
Legea va merge la promulgare, iar Iohannis nu o mai poate retrimite în Parlament. Dacă crede că există prevederi neconstituționale, președintele poate cere un control al Curții Constituționale, înainte să semneze actul care o pune în vigoare.
Știre în curs de actualizare...
