Bancherii centrali din întreaga lume, care până de curând vedeau în Rezerva Federală (Fed) a SUA un pilon al stabilității economice globale, se confruntă acum cu o perioadă imprevizibilă, marcată de presiuni politice interne și decizii de politică monetară aflate în contradicție cu tendințele globale, relatează Reuters.
Pe de o parte, Fed ar putea fi nevoită să mențină o politică monetară restrictivă pentru a contracara inflația determinată de tarifele comerciale, în timp ce alte bănci centrale se pregătesc de reduceri de dobândă pe fondul încetinirii economice. Această divergență riscă să tensioneze piețele de finanțare în dolari și să facă mai costisitor accesul la finanțare, în special pentru țările în curs de dezvoltare, scrie News.ro.
Mai grav însă, spun economiștii, este riscul pierderii independenței Fed, în contextul criticilor tot mai dure venite din partea președintelui Donald Trump, care s-a declarat nemulțumit de politicile conducerii băncii centrale și a sugerat posibilitatea demiterii președintelui Jerome Powell.
Independența Fed este considerată esențială pentru menținerea credibilității instituției și a capacității acesteia de a controla inflația, chiar și cu prețul unei creșteri economice mai lente sau a unui șomaj mai ridicat. În trecut, Fed a jucat un rol crucial în menținerea fluxurilor financiare globale, inclusiv în criza financiară din 2008 și în perioada pandemiei.
În cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, oficialii și-au exprimat îngrijorarea că lecțiile fundamentale ale ordinii economice postbelice, inclusiv independența băncilor centrale, ar putea fi pierdute.
”Credibilitatea băncilor centrale este esențială, iar independența lor este cheia acestei credibilități”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat săptămâna trecută importanța relației de colaborare cu Fed, care împreună supraveghează circa 40% din economia globală, spunând că această cooperare rămâne ”fermă și neschimbată”.
Piața a reacționat negativ la ideea unei posibile demiteri a lui Powell, o sugestie de la care Trump a făcut ulterior pas înapoi, afirmând că ”nu are intenția” de a-l concedia. Totuși, incertitudinea persistă, iar investitorii se tem că succesorul lui Powell, al cărui mandat expiră în mai 2026, ar putea fi ales pe criterii politice.
”Trump vrea clar să influențeze politica monetară prin intermediul numirilor. Istoria îi elogiază pe bancherii centrali care rezistă presiunilor politice, nu pe cei care cedează”, a scris analistul Dario Perkins de la TSLombard.
Powell a declarat că independența Fed este garantată de lege și susținută de ambele partide în Congres. Programele esențiale ale băncii, precum împrumuturile colateralizate în dolari pentru alte bănci centrale, vor continua să funcționeze, deoarece ”servește intereselor Statelor Unite ca piețele globale pentru active în dolari să fie stabile.”
Totuși, politicile administrației Trump, inclusiv planurile de tarifare și tentativa de distanțare față de economia globală — ar putea influența major viitorul deciziilor Fed. Dolarul și piețele bursiere americane au fost recent afectate negativ, iar randamentele obligațiunilor de stat au crescut, semn că statutul de refugiu sigur al SUA este pus la îndoială.
Institutul pentru Finanțe Internaționale prognozează acum ”o mică recesiune” în SUA până la finalul anului, determinată în mare parte de politicile administrației.
”Granița dintre o slăbire ciclică și o decelerare provocată deliberat de politici devine tot mai neclară”, au scris economistul-șef Marcello Estevao și analistul Jonathan Fortun.
Fed se confruntă cu o ecuație dificilă: o economie în încetinire și inflație persistentă, într-un context politic tot mai volatil.
”Nu toți vor putea face același lucru. Unele țări vor fi copleșite de încetinirea creșterii, altele de inflația provocată de bunuri mai puține și mai scumpe”, a avertizat directoarea FMI, Kristalina Georgieva.
