Băncile au primit 5.366 de notificări de dare în plată pentru credite de 1,56 de miliarde de lei până la finele lunii septembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Creditorii au contestat majoritatea notificărilor.
Legea privind darea în plată n-a adus valul de renunțări la case despre care avertizau unii bancheri înainte de intrarea în vigoare. Debitorii au notificat băncile pentru un volum de 2,8% din totalul creditelor ipotecare.
25 de bănci au clienți care au vrut să închidă creditele prin dare în plată, iar cinci bănci concentrează 80% din notificări. Băncile au contestat 68,5% din notificări, potrivit datelor BNR la 26 septembrie, prezentate în Raportul de stabilitate, care trebuia publicat în octombrie, dar a fost amânat după alegeri.
CITEȘTE ȘI Liviu Voinea, BNR: Principalele riscuri la adresa stabilității financiare s-au diminuat Pe portalul instanțelor sunt înregistrate aproape 5.000 de dosare cu obiectul dare în plată. Dacă proporția de contestații s-a păstrat și după luna septembrie, și mai ales după decizia Curții Constituționale din 25 octombrie pe legea 77/2016, atunci rezultă că în prezent băncile au primit circa 7.300 de contestații. La un sold mediu al pentru fiecare credit dat în plată de 290.000 de lei, rezultă o valoare a soldului total dat în plată de circa 2,1 miliarde de lei.
Cine sunt persoanele care dau în plată
Cei cu credite în valută (93% din total), luate înainte de 2009, împărțiți cam pe jumătate între euro și franci elvețieni - din perspectiva numărului notificărilor: 49% euro și 44% credite franci elvețieni; din perspectiva valorii expunerilor: 44% sunt în euro și 46% sunt în franci.
Cei mai mulți oameni care au apelat la această soluție sunt persoane supraîndatorate, arată BNR. Valoarea mediană e gradului de îndatorare e de 74%, ceea ce înseamnă că trei sferturi din veniturile unei persoane merg sau mergeau către plata ratelor lunare. Circa 20% dintre debitorii care au renunțat sau încercă să închidă creditul ipotecar prin dare în plată au un grad de îndatorare de sub 35%, adică au ar avea venituri să-și plătească ratele.
Cele mai multe credite notificate au întârzieri de peste 90 de zile (62% din numărul de notificări și din volumul expunerii), în timp ce 2.053 de debitori care au restanțe mai mici de 90 de zile, adică debitorii încă își plăteau ratele când au notificat banca și au obținut suspendarea plăților până la o decizie definitivă în justiție sau până la acceptul băncii.
CITEȘTE ȘI Patria Bank a luat în plată 11 apartamente. După fuziune, acestea vor ajunge la Banca Carpatica Curios este faptul că doar pentru trei sferturi din volumul expunerilor notificate și pentru 64% din numărul notificărilor valoarea creditului este mai mare decât valoarea de piață a imobilului. Mai mult, pentru aproape 700 de notificări valoarea garanției este mai mare decât valoarea creditului. Aceste persoane ar fi putut să vândă locuințele cu acceptul băncii și să achite anticipat creditul, fără să mai fie apoi înregistrați la Biroul de Credit cu istoric negativ și poate ar mai fi rămas și cu ceva bani în buzunar – scenariu posibil în măsura în care datele raportate de bănci la BNR chiar au la bază o valoare reală de piață a garanțiilor.
Debitorii care dau în plată au o vârstă medie de 43 de ani. De regulă au făcut notificarea pentru un singur credit, dar există 534 debitori care au notificat pentru cel puțin 2 credite. Dintre acești debitori, 454 au notificat 2 credite, 93 între 3 și 5 credite, respectiv 6 debitori au notificat peste 5 credite, arată BNR.
BNR se arată mult mai relaxată pe subiectul legii dării în plată, după decizia Curții Constituționale, după ce în primăvară vedea riscuri sistemice severe.
Curtea a stabilit că legea se aplică de la caz la caz, în condițiile existenței impreviziunii, adică a unui eveniment excepțional în derularea contractului, ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părți la momentul semnării actului și care face excesiv de oneroasă sarcina debitorului.
“În contextul deciziilor Curții Constituționale, este de așteptat ca impactul implementării Legii nr.77/2016 asupra instituțiilor de credit să fie semnificativ mai redus decât estimările inițiale ale BNR”, se arată în Raport.
BNR consideră că “o mare parte din numărul de debitori care ar fi putut apela la opțiunea dării în plată în vederea stingerii obligațiilor contractuale față de instituțiile de credit nu vor mai putea face acest lucru”.
Banca centrală se raportează la nivelul ratei lunare în decizia instanțelor privind darea în plată.
CITEȘTE ȘI Statul a plătit băncilor aproape 42 milioane de lei pentru default-urile Prima Casă. Cererile de plată au crescut cu 41% în ultimul an “Conform notificărilor de dare în plată primite de instituțiile de credit până în prezent, cea mai mare parte vizează credite pentru care soldul este mai mare decât valoarea de piață a bunului imobil; în condițiile în care rata lunară a debitorilor nu este considerată de curțile judecătorești ca excesiv de oneroasă, este de așteptat ca aceștia să nu poată beneficia de opțiunea de dare în plată”, se mai arată în document.
Băncile vor recunoaște pierderile gradual, începând cu 2017, pe măsură ce instanțele judecătorești se vor pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor aferente principiului impreviziunii, pentru fiecare contract de credit în cauză, consideră BNR.
