Excedentul de lichiditate înregistrat de sectorul bancar a crescut din nou în februarie, la cel mai ridicat nivel din ultimele 5 luni, recuperând mare parte din efectul turbulențelor politice din ultimele luni ale anului trecut. Dobânzile pe teren scurt s-au stabilizat în preajma ratei la facilitatea de depozit a BNR.
Băncile au înregistrat o medie zilnică de 28,7 miliarde de lei a excedentului de lichiditate în raport cu banca centrală în februarie, față de 24,5 miliarde de lei în luna precedentă, respectiv 18,3 miliarde de lei în decembrie.
Este cel mai ridicat nivel al lichidității de după octombrie anul trecut, când piețele au început să penalizeze România ca urmare a calendarului electoral complicat, ce a culminat cu anularea alegerilor prezidențiale la începutul lunii decembrie, conform analizei Profit.ro.
Un exces ridicat al lichidității pune presiune pe scăderea dobânzilor, în condițiile în care băncile nu au nevoie să se îndrepte spre clientelă pentru a concura în atragerea de depozite.
Mai mult, lichiditatea este destul de împrăștiată la nivelul băncilor, astfel că piața interbancară are în continuare o activitate modestă, chiar dacă tranzacțiile între bănci au crescut în toamna anului trecut – de la un stoc zilnic de 400-500 de milioane de lei, la aproape 2 miliarde de lei în decembrie și 1,3 miliarde de lei în februarie, sume însă în continuare mult sub mediile istorice.
Pe de altă parte, banii mulți din piață fac mai ușor de finanțat și menținut pozițiile scurte pe leu. Fundamental, situația macroeconomică a României s-a deteriorat în ultimii ani, cu un deficit bugetar ce a bătut spre 9% din PIB anul trecut (unele cheltuieli au fost reportate pentru ianuarie, ceea ce a scăzut ușor deficitul), un deficit de cont curent de peste 8% din PIB și o inflație de peste 5% pe an.
„În ceea ce privește excesul de lichiditate interbancară, credem că decidenții se simt mai confortabil cu nivelurile actuale (adică în jur de 15-25 miliarde lei) comparativ cu nivelurile mult mai ridicate de anul trecut, având în vedere harta actuală a riscurilor.
Chiar dacă guvernul are rezultate bune la absorbția fondurilor UE în acest an și la împrumuturile în valută, credem că este puțin probabil ca BNR să fie la fel de dornică ca în trecut să tolereze surplusuri mari de lichiditate”, arată economiștii ING Bank Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Valuta atrasă de stat din diverse surse ajunge în cele din urmă în bănci după ce este schimbată de Trezorerie la BNR, ceea ce duce la emisiune de lei. Invers, intervențiile BNR pentru limitarea deprecierii leului duc la scăderea lichidității.
Cu toate că excedentul va fi sub nivelurile de 40-60 de miliarde de lei atinse în mare parte din anul trecut, acesta ar trebui să fie suficient pentru a menține ratele dobânzilor pe termen scurt, reflectate de swap-urile valutare, în preajma dobânzilor la facilitatea de depozit, cred economiștii.
Rata medie zilnică a dobânzilor la tranzacțiile interbancare este în continuare la circa 5,5%, cât plătește BNR pentru depozitele băncilor overnight.
Rata medie a ROBOR la 3 luni a urcat însă în ultimele luni de la 5,5% la 5,9%, reflectând costul turbulențelor politice, schimbarea perspectivei de rating de la stabilă la negativă, precum și o inflației care este așteptată să fie ridicată decât se estima anterior, ceea ce va duce la amânarea unor noi reduceri ale ratei cheie.
BNR a redus dobânzile în vara anului trecut, rata cheie coborând de la 7% la 6,5%. Analiștii se așteaptă ca abia din această vară, după alegerile prezidențiale și anunțarea eventualelor noi creșteri de taxe, în funcție de mersul execuției bugetare, să vină BNR cu o nouă reducere a dobânzilor.
Totuși, mari reduceri ale ratelor nu sunt așteptate în acest an, estimările economiștilor din bănci fiind în jurul a 0,5 – 0,75 puncte procentuale.
