Scorul bănci vs. ANPC în chestiunea anuităților a ajuns la 17-0, după ce Autoritatea a pierdut în apel singurul proces pe care îl câștigase pe fond. Mai sunt de judecat în primă fază două dosare, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Tribunalul București a admis apelul ProCredit Bank în litigiul cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și a întors decizia de fond a Judecătoriei Sectorului 1 din București, care respinsese plângerea contravențională a băncii.
Un pluton format din 19 bănci a fost amendat de ANPC pentru că ar fi acordat credite cu rate în anuități, adică egale, ceea ce i-ar fi prejudiciat prin faptul că această formă de amortizare duce la o scădere mai lentă a principalului, deci sunt achitate astfel sume totale mai mari cu titlu de dobândă. În prima fază a împrumuturilor în anuități, debitorul achită circa 75% dobânzi și doar 25% din capitalul împrumutat.
Băncile au contestat sancțiunile și în 16 din 17 cazuri judecate pe fond obținuseră câștig de cauză. Singura care pierduse era ProCredit Bank, una dintre băncile mici din sistem, cu doar câteva zeci de credite în portofoliu acordate consumatorilor, dintre care doar 10 împrumuturi imobiliare.
Instanța de fond, Judecătoria Sectorului 1, a stabilit că sancțiunea ANPC era întemeiată, judecătorul considerând că există o „disproporție mare între cuantumul dobânzii și cuantumul debitului principal” și că clienții consumatori nu au avut o putere reală de negociere și nu au fost informați corespunzător, chiar dacă banca le-a prezentat costurile anterior semnării contractului.
Instanța de fond preluase considerente ANPC, potrivit cărora sistemul de rambursare în anuități îl pune pe consumator într-o situație „împovărătoare”, „fiind nevoit să recurgă la toate resorturile pentru ca să echilibreze situația financiară între achitarea creditului principal și a dobânzii”, dar și că prin cuantumul dobânzii în raport cu principalul este indus în eroare consumatorul mediu și „se pune în discuție riscul pentru consumator de a ajunge în situația de a nu achita creditului sau de-al dezavantaja în raportul cu banca”.
Motivarea deciziei Tribunalului București nu este încă disponibilă pentru a ști care au fost argumentele care au dus la întoarcerea deciziei primei instanțe.
Din motivările celorlalte dosare, instanțele au considerat în principal că sancțiunea de practici comerciale incorecte sau înșelătoare, prevăzută în legea 363/2007, s-a prescris la 6 luni de la semnarea contractelor.
În cazurile în care au intrat pe fondul problemei, instanțele au acceptat apărările băncilor, potrivit cărora anuitățile reprezintă principala metodă de rambursare a creditelor, fiind prevăzută de lege – cum e cazul OUG 50/2010 privind creditele acordate consumatorilor.
Cealaltă metodă de amortizare recunoscută este cea în rate descrescătoare. Avantajul acesteia din urmă este că dobânzile totale plătite sunt mai mici la finalul creditului, dar ratele inițiale sunt mai mari cu până la o treime, astfel că e nevoie de venituri mai ridicate pentru a lua același împrumut.
Așa cum a arătat și cu alte ocazii Profit.ro, la un credit de 100.000 de euro pe 30 de ani, cu o rată de dobândă curentă de 5% pe an, în sistemul de rate descrescătoare capitalul rambursat este de 278 de euro pe lună, în fiecare lună, în timp ce dobânda începe de la 417 euro, astfel că prima rată este de 694 de euro, iar dobânda totală de plată este de 75.200 de euro. La același credit, dar amortizat în anuități, prima rată este de 537 de euro, din care 120 de euro principalul și 417 euro dobânda. La final, dobânzile totale de plată ajung la 93.250 de euro.
ANPC a susținut, în cadrul proceselor verbale de contravenție, că graficele de rambursare în care se arată compoziția ratelor sunt formate preponderent din cifre și nu pot fi înțelese de consumatorul mediu.
Un exemplu de motivare dintr-un dosar, magistratul arată că graficul de rambursare are „un conținut clar și inteligibil” și că un consumator mediu are capacitatea de a citi sumele trecute în tabel și de a înțelege că „că în primii ani ai creditului o mare parte din cuantumul ratei va fi imputată asupra dobânzii, urmând ca acest lucru să se inverseze spre finalul perioadei de contractare”.
În ordinele emis de președintele ANPC de la acel moment, Horia Constantinescu, băncilor li s-a cerut să emită noi grafice de rambursare către clienți prin care ratele să fie calculate echitabil, fiind formate în proporții egale din capital și dobânzi. Din punct de vedere matematic, o astfel de formulă nu permite închiderea creditelor fără o rată reziduală. De altfel, în apărările băncilor reținute de instanțe, o astfel de metodă de amortizare nu există nicăieri.
Substratul politic și social al deciziei surprinzătoare a ANPC de a ataca metoda de amortizare a creditelor se trage din creșterea mare a dobânzilor pe parcursul anilor 2022-2023, ca urmare a exploziei inflației, care a atras intervenția majorarea dobânzilor BNR și o reacție a pieței. În unele cazuri, ratele lunare la creditele ipotecare s-au dublat, ceea ce a pus presiune pe finanțele populației, în condițiile în care mare parte din împrumuturi au fost acordate cu dobânzi variabile.
Până acum au câștigat procesele Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Exim Banca Românească, Garanti Bank, Libra Bank, First Bank, Intesa SanPaolo Bank, Alpha Bank, Vista Bank, Patria Bank, Credit Europe Bank, Techventures Bank și ProCredit Bank. First Bank, Libra Bank și ProCredit Bank au câștigat definitv.
Contestațiile CEC Bank și ING Bank încă nu s-au judecat, deși se fac curând doi ani de la depunerea contestațiilor în instanță.
