Oamenii de știință au utilizat inteligența artificială (AI) pentru a descoperi posibile tratamente împotriva unor virusuri zoonotice extrem de periculoase. Cercetarea s-a concentrat pe virusurile Nipah și Hendra, transmise de la lilieci și capabile să provoace infecții fatale la om, iar rezultatele ar putea schimba fundamental modul în care vor fi abordate, în viitor, potențiale pandemii virale.
Astfel, o echipă de la Southwest Research Institute (SwRI), The University of Texas at San Antonio (UTSA) și Texas Biomedical Research Institute (Texas Biomed) a antrenat un algoritm de învățare automată pentru a identifica peste douăzeci de compuși cu potențial terapeutic pentru boli cauzate de agenți patogeni zoonotici care se pot transmite de la gazde animale la oameni, informează News.ro.
Software-ul Rhodium, dezvoltat de SwRI, le permite cercetătorilor să studieze henipavirusurile transmise de lilieci, Nipah și Hendra, endemice în anumite regiuni ale lumii și care provoacă infecții deosebit de letale la oameni.
Prin această colaborare, cercetătorii au cartografiat structura proteică a virusului rujeolei, care face parte din aceeași familie virală cu henipavirusurile.
Folosind rujeola ca model, Rhodium a examinat virtual compușii cu potențial terapeutic și i-a clasificat pe baza structurii moleculare și a eficienței cu care se leagă de țintă.
Din 40 de milioane de compuși, Rhodium a identificat 30 de inhibitori virali considerați ca posibili candidați eficienți pentru virusurile mortale Nipah și Hendra. Deși cercetarea s-a concentrat pe tratamente antivirale pentru henipavirusuri, orice terapie cu spectru larg dezvoltată ar putea trata și virusuri înrudite, inclusiv rujeola.
„Henipavirusurile sunt agenți patogeni letali. Sunt endemici în populații de animale din Asia și Australia, dar situațiile de transmitere la animale domestice și oameni se produc cu regularitate în funcție de sezon, ceea ce este îngrijorător din perspectiva potențialului pandemic”, notează autorii.
Studierea unor astfel de boli infecțioase necesită respectarea unor standarde stricte de siguranță și acces la laboratoare de nivel BSL-4, cu grad ridicat de izolare. Este cel mai înalt nivel de siguranță biologică utilizat în laboratoarele de cercetare.
Aceste laboratoare sunt proiectate special pentru a permite manipularea în condiții de maximă securitate a agenților patogeni extrem de periculoși, care pot provoca boli grave sau fatale la om și pentru care nu există tratamente sau vaccinuri disponibile.
Prin screening-ul virtual al compușilor, cercetătorii economisesc timp și resurse. Deși au progresat semnificativ într-un timp scurt, cercetătorii au precizat că este nevoie de continuarea cercetărilor, pentru validarea acestor candidați cu potențial terapeutic.
Cercetarea, finanțată de Departamentul Apărării prin Programul de Cercetare Medicală Evaluată de Experți (PRMRP), sub egida Programelor de Cercetare Medicală Sprijinite de Congresul Statelor Unite (CDMRP), deschide drumul către identificarea unor tratamente pentru virusurile Nipah și Hendra.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 40% și 75% dintre cei infectați cu aceste virusuri își pierd viața.
