Radiologul român de la Spitalul Universitar din Basel face parte dintre numeroșii medici străini care profesează în Elveția.
Germana vorbită fluent, învățată la Iași, i-a permis să înceapă cariera în Elveția, cu mici probleme ridicate de dialectul local.
Apreciază dotările tehnice moderne ale radiologiei din spitalele elvețiene și spune că nu s-ar întoarce în sistemul medical românesc.
Stefan Gherca este un medic român, în vârstă de 33 de ani, care lucrează de aproape doi ani în cadrul departamentului de radiologie al Spitalului Universitar din Basel (USB), scrie despre el publicația elvețiană Basler Zeitung.
Vorbește o germană standard impecabilă și povestește cum a ajuns acolo. A învățat germana încă din Iași, unde a crescut și unde a și studiat.
Datele publicate recent de Asociația Medicilor din Elveția (FMH) arată clar: fără medicii străini, sistemul sanitar elvețian s-ar prăbuși. Elveția formează prea puțini medici pe plan intern.
Conform unui studiu realizat de PwC, Elveției îi vor lipsi aproximativ 5.500 de medici până în 2040. Aceste goluri sunt completate tot mai mult de medici străini – majoritatea din Germania și Austria, dar și tot mai mulți din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și Ungaria.
În 2023, în cantonul Basel-Stadt lucrau 888 de medici străini, iar în Baselland – 440.
Diferențe în dotarea medicală
Cunoștințele de limbă i-au fost de folos atât în facultate, cât și la începutul carierei. A petrecut un an Erasmus la Freiburg im Breisgau, apoi a făcut stagii în Germania și Elveția.
Dorința de a pleca în străinătate a fost prezentă încă de la început: „Știam demult că vreau să emigrez”, afirmă el. Motivele includ dorința de a explora ceva nou – „mulți tineri vor asta” – dar și accesul limitat la formare profesională avansată și dotări moderne în domeniul radiologiei în România: „Diferențele în ceea ce privește oportunitățile de formare și dotările spitalelor sunt semnificative, mai ales în radiologie, unde echipamentele joacă un rol esențial.”
Acum șapte ani, după terminarea facultății, și-a început cariera în Elveția într-un spital „periferic”. Știa că fără experiență și cu un nivel de germană încă nesigur nu putea începe direct într-un spital mare. În plus, nu înțelegea bine dialectul elvețian: „În spitalele mai mici, pacienții se așteaptă să înțelegi dialectul”, spune el.
A acumulat experiență lucrând în mai multe spitale mici și medii. Totuși, Gherca nu a avut parte de respingere sau neînțelegeri majore.
Elveția nu e un tărâm al laptelui și mierii - cel puțin nu gratis
Radiologul se simte bine în Elveția și la locul său de muncă. La Spitalul Universitar din Basel, mulți dintre medici nu sunt elvețieni – conform spitalului, circa jumătate provin din străinătate. Cei mai mulți vin din Germania (75% dintre medicii străini), urmați de Austria și Italia. Restul provin, în proporții similare, din țările vestice ale UE – Franța, Spania, Luxemburg, Țările de Jos – dar și din estul și sudul Europei – Grecia, Polonia, Lituania, Bulgaria, România și Cehia.
Gherca are impresia că la Basel oamenii s-au obișnuit cu personalul medical internațional. Are câțiva colegi români, dar nu i-a căutat activ.
„Am încercat de la început să cunosc localnici.” În cercul său de prieteni și cunoscuți se regăsesc și germani, și elvețieni – unii cunoscuți prin intermediul prietenei sale, care este elvețiancă.
Printre colegi mai apar glume de genul „Voi, cei din blocul estic”, dar acestea sunt spuse mai degrabă în glumă. „Cu prietenii vorbesc des despre diferențele dintre România și Elveția.”
Cu pacienții preferă însă să rămână în zona profesională. „Poți direcționa conversația într-un mod în care întrebările despre țara ta de origine să nu mai fie relevante”, spune el diplomatic. Se vede clar că Gherca vrea să fie evaluat după competențele profesionale, nu după origini. „Dacă îți faci treaba bine, asta e tot ce contează.”
Medicul român și-a stabilit definitiv centrul vieții în Elveția – o revenire în sistemul medical românesc nu este o opțiune pentru el. În spitalele mici din România, spune el, există, ca și în Elveția, lipsă de medici, dar în spitalele mari e greu să găsești un loc. Exodul specialiștilor e vizibil, mulți moldoveni venind să profeseze în România.
Gherca nu vede în această migrație un eșec, ci o recunoaștere a celor care s-au integrat cu succes în străinătate. E adevărat că în Elveția se trăiește bine, spune el, dar „muncesc mai mult decât colegii mei din România. Elveția nu este un tărâm al laptelui și mierii – cel puțin nu gratuit.”
