Un vehicul juridic controlat de un fond de investiții administrat de unul dintre cei mari asset-manageri specializați în energie regenerabilă din lume, cu active în gestiune de circa 30 de miliarde de euro, a preluat o participație de 25% la compania românească ce dezvoltă cel mai mare proiect de parc eolian calificat pentru a primi subvenții la prima licitație organizată de România în baza schemei așa-numitelor contracte pentru diferență (CfD), finalizată în decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Tranzacția a fost perfectată cu puțin timp înainte de termenul-limită de înscriere la licitația CfD.
Dezvoltatorul român este compania Radramo Power, care s-a calificat pentru subvenții CfD cu proiectul de parc eolian Peștera 2, pentru o putere instalată de 245 MW, la un preț de exercitare de 64,89 euro/MWh. Proiectul, cel mai mare dintre cele declarate câștigătoare la licitație, își are amplasamentul în comunele Peștera și Ciocârlia din județul Constanța, iar în documentațiile depuse la autorități figurează cu putere instalată vizată totală de 396 MW.
O cotă totală de 25% din capitalul Radramo Power a fost preluată, de la 4 dintre acționarii preexistenți, de către un vehicul juridic al unui fond de investiții administrat de Copenhagen Infrastructure Partners, companie de asset management specializată în energie regenerabilă, una dintre cele mai mari din lume și cea mai mare dedicată proiectelor regenerabile greenfield, potrivit prezentării proprii.
Înființată în 2012, iar în prezent cu operațiuni și proiecte pe toate continentele, aceasta este deținută majoritar de investitorii danezi Jakob Baruël Poulsen, Torsten Lodberg Smed, Christina Grumstrup Sørensen and Christian, parteneri-seniori în firmă.
Noul acționar al Radramo Power, CI GMF II Peștera HoldCo BV, este controlat de Copenhagen Infrastructure Growth Markets Fund II SCSP (CI GMF II), unul dintre cele 12 fonduri de investiții administrate de Copenhagen Infrastructure Partners, care însumează active de circa 30 miliarde de euro și la care participă peste 180 de investitori instituționali din întreaga lume.
Cel mai important este fondul de pensii danez PensionDannmark, cu peste 800.000 de membri.
CI GMF II a fost lansat în decembrie 2023, cu o țintă de investiții de 3 miliarde de dolari.
Ceilalți acționari ai Radramo Power, dezvoltatorul român cu contract CfD al proiectului eolian Peștera 2, sunt Marius Felician Gherasim (40%), Ion Rusei (10,91%), RNV Trade Mark Company Ltd din Cipru (10,91%), Monica-Valentina Mazilu (fostă Rusei, 5,46%), Andreea-Georgiana Stoean (5%) și Cristina-Valentina Ardeleanu (2,72%).
Marius Felician Gherasim, cel mai mare acționar, fost membru în Consiliul Local Năvodari din partea PSD, este asociat în mai multe firme din județul Constanța, cele mai importante fiind Airtours SRL (baruri și agenție de turism) și compania de transporturi de călători Dorada Transporting din Mamaia. Potrivit termene.ro, la Airtours, Gherasim este partener și cu Mirela Matichescu, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Turism (ANT) și ex-administrator public al județului Constanța.
Schema de sprijin CfD este menită să asigure constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții în producția de energie verde. Astfel, în esență, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate.
În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul este obligat să returneze diferența.
Principala sursă de finanțare a diferențelor de preț datorate investitorilor în baza schemei de sprijin CfD este reprezentată de un grant european nerambursabil de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare. Guvernanții speră ca banii europeni să fie suficienți pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru acest mecanism de sprijin și să nu fie nevoie ca acestea să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Banii de la UE nu acoperă însă și cheltuielile administrative ale OPCOM și Transelectrica cu mecanismul de sprijin CfD, potrivit Deciziei Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat. Aceste cheltuieli administrative vor fi suportate de consumatorii finali de energie pe facturi de la primăvară, după cum a relatat în detaliu Profit.ro.
