Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le ″recomandă″ public celor de la OMV Petrom să-și retragă litigiul inițiat împotriva României la Curtea de Arbitraj de la Paris, în care este reclamată prevederea legală potrivit căreia statul român are preemțiune la cumpărare în privința cantităților prevăzute de contractele bilaterale de vânzare încheiate de producătorii de gaze naturale offshore.
Asta după ce, potrivit Reuters, grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, care deține 50% din drepturile aferente concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească, unde producția va începe în 2027, a încheiat un acord privind livrarea de gaze din perimetru cu compania energetică germană Uniper.
Acordul este pe 5 ani și prevede o cantitate de 15 TWh (peste 1,4 miliarde metri cubi), fiind semnat după ce tranzitul prin Ucraina al gazelor rusești destinate Europei a încetat de la 1 ianuarie. Volumul reprezintă circa 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei din 2024.
″Încheierea acestei tranzacții este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să își retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacțiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a țării ar impune-o. Nu este cazul acum. Într-adevăr, volumul vehiculat pentru exportul către compania germană reprezintă sub 1% din producția totală estimată a zăcământului. Vom produce încă din primul an de exploatare de două ori mai mult gaz decât consumăm intern. Legea offshore, și în special Articolul 21, protejează interesele noastre naționale. Gazul românesc este prioritar pentru români. Statul român are toate instrumentele legale pentru a interveni atunci când siguranța energetică o impune. Acest articol este un pilon fundamental al independenței noastre energetice, iar guvernul din care fac parte nu va face niciodată rabat de la aplicarea sa″, a spus Burduja.
Legea offshore prevede că, ″În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege (offshore – n.r.) vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora. Cantitățile comercializate prin contractele menționate (...) vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS. ANRSPS va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți. În situația în care cantitățile oferite prioritar către ANRSPS sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către ANRSPS″.
Un alt alineat stipulează că, ″Prin excepție (...), Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene″, cu precizarea că ″Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă″.
Ministerul Energiei a transmis, într-un comunicat, că exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep și reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană.
″A ajuta Europa să scape de influența rusească asupra resurselor energetice este un obiectiv care ne interesează, în spiritul solidarității europene și a pieței unice. Acest pas reconfirmă poziția României de pilon regional al securității energetice a Uniunii Europene.
România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creșterii producției Romgaz din 2024 și reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producția actuală, de circa 8-10 miliarde Nm³, România își acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri. Din 2027, producția anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde Nm³.
Vom produce așadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puțin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar țara noastră se află într-o poziție privilegiată de a asigura și securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevențele și impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România și devin venituri la bugetul de stat al României″, a comunicat instituția.
Ministrul Burduja a mai spus că proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României.
″Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preț al aderării la Schengen sunt periculoase și complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piața germană, partener strategic pentru România și despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piața națională a energiei.
Românii pot să stea liniștiți: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România și doar surplusul va fi vândut. De altfel, statul român, prin Romgaz, deține jumătate din zăcământ. Fac apel la toți actorii politici să nu manipuleze și să nu dezinformeze în legătură cu proiecte strategice ce pot aduce minim 20 de miliarde de euro statului român.
Exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că suntem deja un pilon de stabilitate și securitate energetică în Europa. Este o contribuție concretă la independența energetică europeană, reducând influența resurselor din afara Uniunii Europene și consolidând parteneriatele strategice ale țării noastre.
Proiectul Neptun Deep necesită o investiție de 4 miliarde euro, iar orice proiect de o asemenea magnitudine se bazează și pe contracte comerciale care susțin costurile de capital și care, de regulă, se încheie înainte de startul efectiv al exploatării. Proiectul este în grafic și ne așteptăm să avem primele cantități de gaz livrate în sistemul energetic național în 2027″, a punctat ministrul.
