Bugetul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE) pe anul acesta, aprobat săptămâna trecută, prevede, pentru 2016, un profit net de 39 milioane lei, cu 59% mai mic decât cel raportat pe anul trecut, de 95,4 milioane lei, potrivit situațiilor financiare ale companiei pe 2015, aprobate luni în AGA. În 2014, anul înființării sale, SAPE a consemnat pierderi de 11,35 milioane lei.
Principala sursă de venituri a SAPE, controlată integral de Ministerul Energiei, este reprezentată de dividendele încasate din profiturile subsidiarelor românești de distribuție și furnizare de energie electrică ale grupului italian Enel, la care statul român deține încă participații semnificative.
De corporația italiană se leagă și principala destinație a cheltuielilor SAPE, respectiv costurile litigiilor internaționale ale statului cu monopolurile privatizate din distribuția de energie, dintre care cele mai importante sunt cele cu Enel. La finalul lunii trecute, AGA de la SAPE a decis să mai deschidă un proces contra Enel și să le ceară italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia autorităților române, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile subsidiarelor locale Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia pentru anul 2012.
CITEȘTE ȘI Contestația Rompetrol la sechestrul de 3 mld. lei instituit de DIICOT se va judeca la Înalta Curte SAPE a fost înființată în 2014 prin divizarea parțială a Electrica SA și cuprinde participațiile minoritare ale statului la Enel Energie Muntenia (23,5% din acțiuni), Enel Distribuție Muntenia (23,5%), Enel Distribuție Banat (24,8%), Enel Distribuție Dobrogea (24,9%), Enel Energie (36,99%), E.ON Distribuție (6,3%), E.ON Energie (1,4%), Electrica Soluziona (49%), Bursa Română de Mărfuri (0,57%) și Hidro Tarnița (99,3%).
Societatea a moștenit și litigiile dintre Electrica SA și cumpărătorii participațiilor majoritare la filialele de distribuție ale Electrica SA, respectiv Enel, E.ON și CEZ, care au ca principal obiect neîndeplinirea de către aceștia a obligațiilor post-privatizare asumate, în special a celor referitoare la investițiile în dezvoltarea companiilor preluate. În aprilie anul trecut, SAPE a anunțat că Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a două din cele mai importante obligații ale sale din contractul de privatizare a Electrica Oltenia și a obligat compania cehă la plata de daune de 5,7 milioane euro, plus dobânzi. Suma este însă mică raportat la pretențiile inițiale ale statului român în acest litigiu, care se ridicau la peste 81 milioane euro.
Practic, prin înființarea SAPE, Electrica SA a fost "curățată" de litigiile menționate în vederea listării sale la Bursă, în urma căreia statul român a pierdut controlul asupra companiei, rămânând cu circa 48% din acțiuni. În schimb, statul și-a păstrat participațiile la companiile enumerate mai sus.
CITEȘTE ȘI Eurobank a vândut către Kruk și IFC cel mai mare portofoliu de creanțe de consum din România - 180.000 de credite SAPE estimează că va obține, în 2016, venituri totale de 89,97 milioane lei, din care 48,72 milioane lei vor reprezenta venituri financiare, în principal dividende din profiturile companiilor unde deține participații, iar 41,25 milioane lei - venituri din exploatare.
Bugetul rectificat al SAPE pe 2015, adoptat în noiembrie anul trecut, prevedea venituri totale de 164,14 milioane lei, din care venituri financiare de 138,17 milioane lei. Rectificarea a fost decisă atunci de Ministerul Energiei pe baza rezultatelor din primele 9 luni ale lui 2015, reflectate în "creșterea veniturilor financiare cu 88,169 milioane lei, provenite din imobilizări financiare, diferențe de curs valutar, dobânzi cuvenite în baza deciziilor arbitrale, precum și din alte venituri".
Principala explicație pentru reducerea veniturilor SAPE în 2016 este aceea că societatea va încasa anul acesta dividende mai mici în baza participațiilor sale la companiile de distribuție și furnizare de energie ale Enel din România, principala sa sursă de bani.
CITEȘTE ȘI VIDEO Andreea Roșca, la Profit LIVE: Antreprenorii nu riscă niciodată mai mult decât pot pierde Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice, profiturile nete cumulate ale Enel Distribuție Muntenia, Enel Distribuție Banat, Enel Distribuție Dobrogea, Enel Energie Muntenia și Enel Energie au scăzut cu aproape 16% anul trecut, comparativ cu 2015, respectiv cu peste 107 milioane lei, de la 677,48 la 570,37 milioane lei. Dividende din aceste profituri vor fi acordate anul acesta.
Cel mai mult a scăzut anul trecut profitul net al Enel Energie, furnizor de curent electric în Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Constanța, Călărași, Tulcea și Ialomița. Acesta s-a redus cu peste 73% (circa 95 milioane lei) în 2015, de la 129,94 la 34,82 milioane lei. Enel Energie Muntenia, care furnizează electricitate în București, Ilfov și Giurgiu, a raportat o scădere cu 46,7%, de la 46,76 la 24,91 milioane lei.
La Enel Distribuție Muntenia și Enel Distribuție Banat, profitul net a scăzut cu 1,18%, respectiv 8,33%, la 23,79 și 15,78 milioane lei.
Singura companie Enel care a raportat majorarea profitului a fost Enel Distribuție Dobrogea, câștigul net al acesteia majorându-se cu aproape 31%, de la 87,73 la 114,8 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Birocrația nu se joacă: Proiectul RO-NET s-a blocat în autorizații, Bruxelles-ul trebuie să ne împartă lucrările Cheltuielile totale ale SAPE pe 2016 sunt proiectate și ele în scădere comparativ cu bugetul rectificat al companiei pe 2015, respectiv cu peste 49%, de la 85,66 la 43,54 milioane lei.
Trebuie subliniat că rectificarea bugetară de la SAPE a fost făcută în noiembrie anul trecut, în ultimele zile de mandat ale fostului ministru al Energiei, Andrei Gerea. Prin respectiva rectificare, veniturile companiei și profitul companiei au fost triplate față de bugetul inițial, cheltuielile au fost majorate de 4 ori, iar suma totală alocată pentru bonusuri destinate salariaților a crescut de 16 ori.
Cele mai importante cheltuieli ale SAPE sunt cele legate de litigiile cu Enel, CEZ și E.ON de la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris. Pentru 2016, cheltuielile cu bunuri și servicii ale companiei, care includ în principal costuri cu asistența și reprezentarea juridică, sunt proiectate în scădere cu 38% față de bugetul rectificat pe 2015, respectiv de la 27,88 la 17,27 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Bursele europene cresc puternic, după ce Grecia a obținut o nouă tranșă din împrumutul extern La finalul lunii trecute, SAPE a decis să dea în judecată grupul italian de utilități Enel pentru nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, ulterior divizată în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, și să le ceară italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia sa, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012, conform contractului de privatizare.
Astfel, în AGA din 29 aprilie a Societății de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE), având ca acționar unic Ministerul Energiei, s-a hotărât contractarea de servicii juridice de asistență și reprezentare "în litigiul internațional ce va fi demarat referitor la solicitarea daunelor-interese compensatorii egale cu valoarea dividendelor ce ar trebui să fie acordate vânzătorilor, pentru anul 2012, potrivit prevederilor contractului de privatizare Electrica Muntenia Sud, având ca părți SAPE SA în calitate de reclamantă vs. Enel Investment Holding BV și Enel S.p.A în calitate de pârâte".
Potrivit contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, Enel avea obligația să cumpere, până la finalul anului 2012, cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului român la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, lucru care nu s-a întâmplat. Statul deține și în prezent, prin SAPE, cote de câte 23,57% din acțiunile celor două companii. După privatizare, Electrica Muntenia Sud a fost divizată în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, pentru separarea activităților de distribuție și furnizare de energie electrică, impusă de legislația europeană.
Potrivit unei hotărâri de Guvern de la finalul anului 2012, prețul de vânzare era fixat la suma totală de 521,5 milioane euro. HG-ul prevedea și dreptul statului de a primi dividende de la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia până în momentul în care Enel ar fi preluat participațiile de câte 13,57% la cele două companii, potrivit contractului de privatizare.
CITEȘTE ȘI Dorin Marian, fostul șef de cabinet al lui Tăriceanu, urmărit penal pentru mărturie mincinoasă În 2014, statul a deschis un litigiu împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris, acuzând neîndeplinirea de către Enel a obligației de cumpărare a participațiilor menționate mai sus și cerând daune de 521,5 milioane euro, sumă egală cu prețul care ar fi trebuit achitat de italieni.
În 2012, Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia au raportat profituri nete cumulate în sumă totală de 278,6 milioane lei. În condițiile distribuirii integrale sub formă de dividende a profitului, statului ar fi trebuit să încaseze în total 65,6 milioane lei.
În august 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, îi transmitea lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România.
"Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic", declara Nicolescu.
La acel moment, italienii tocmai anunțaseră că au început procesul de vânzare a operațiunilor de distribuție și vânzare de energie din România și de producție de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. Între timp, Enel a renunțat la planul de vânzare a activelor din România.
În raportul său anual pe 2012, Curtea de Conturi afirma că statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA către Enel, E.ON și CEZ, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale. Curtea preciza că a sesizat și organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.
