Societatea de proiect CCGT Power Ișalnița SA, deținută de compania de stat producătoare de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO, cu 59,9% din capital) și de fabricantul de aluminiu Alro Slatina (41,1%) a reluat licitația de contractare a lucrărilor de construire a unei centrale pe gaze naturale cu putere instalată de 850 MW la Ișalnița, parte a planului de restructurare și decarbonare al CEO, aflat în întârziere semnificativă și a cărui prelungire este negociată în prezent de statul român cu Comisia Europeană.
Valoarea estimată a contractului este de circa 3,77 miliarde lei plus TVA, cu peste o treime (aproape 1 miliard de lei) mai mare decât la precedenta procedură de achiziție, inițiată în iulie 2024 și anulată către finalul anului trecut, din lipsă de ofertanți (2,809 miliarde lei plus TVA).
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
″(...) la Ișalnița nu s-a prezentat nimeni la licitație, iar potențialii contractori au invocat faptul că prețul de construire a unor grupuri pe gaz pur și simplu a crescut foarte mult anul trecut. Și atunci valoarea la care era scos la licitație proiectul Ișalnița, în baza unui studiu de piață făcut cu câteva luni înainte să fie urcată documentația de atribuire pe SICAP, nu mai era atractivă pentru ofertanți. Ne străduim acum să deblocăm această situație.
Probabil va trebui refăcut studiul, dar asta cere timp. Probabil e nevoie de bani în plus. Putem să-i luăm tot din Fondul de Modernizare? Asta rămâne să discutăm. Se pune și problema atragerii unui al treilea partener în proiect, și asta trebuie discutat. Sunt mai multe variante pe masă. Costul proiectului Ișalnița a crescut semnificativ. Nu putem vorbi de dublarea prețului, dar și o majorare de 20% - 30% înseamnă niște zeci de milioane de euro bune în plus″, a declarat, în ianuarie 2025, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Proiectul de la Ișalnița beneficiază de finanțare nerambursabilă UE din Fondul de Modernizare în valoare de 1,259 miliarde lei, în baza unui contract semnat de dezvoltatorul CCGT Power Ișalnița SA cu Ministerul Energiei în februarie 2024. La acel moment, însă, investiția totală era estimată la doar circa 2,52 miliarde lei.
La licitația relansată acum, data-limită de depunere a ofertelor este 28 iulie 2025, iar potrivit calendarului estimativ de atribuire, contractul de lucrări ar putea fi semnat cel mai devreme prin luna noiembrie anul acesta.
Investițiile CEO în unități de producție de noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate față de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026. Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârșitul lui 2026.
Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent, la Maratonul Profit.ro TV - Securitatea Energetică a României, că autoritățile române depun toate eforturile, inclusiv prin studii și analize de adecvanță efectuate de operatorul de sistem Transelectrica, pentru a convinge reprezentanții Comisiei Europene să amâne închiderea centralelor pe cărbune românești, care “ne-au salvat” în momentele de stres ale sistemului energetic.
El a menționat ca țintă de prelungire anul 2029, când ar urma să reintre în producție reactorul 1 de la centrala nucleară Cernavodă, ce va fi oprit pentru retehnologizare în 2027.
