O investiție nouă de 1 miliard de euro efectuată astăzi în explorarea și exploatarea de zăcăminte de țiței și gaze naturale onshore din România ar genera, într-o perioadă de 10 ani, venituri totale la bugetele statului român în valoare de 3,1 miliarde de euro, mai mult decât triplu față de acum 9 ani, când estimarea, realizată pe baza aceleiași metodologii, era de numai 1 miliard de euro, potrivit studiilor comandate de petroliștii români în 2025, respectiv în 2016.
Diferența vine în principal de la inflația acumulată în perioada menționată, de peste 57%, inclusiv de la dublarea cotațiilor medii angro la gaze naturale de pe piețele europene de profil în acești 9 ani, precum și de la înăsprirea fiscalității impuse industriei de țiței și gaze din 2016 încoace.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Astfel, în urmă cu 9 ani, studiul ″Impactul industriei onshore de explorare și producție a țițeiului și a gazelor naturale asupra economiei românești″, realizat de KPMG la comanda Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), estima impactul pe 10 ani în încasări bugetare al unei investiții de 1 miliard de euro în exploatarea de hidrocarburi din zăcăminte de uscat din România la 1 miliard de euro (0,9 miliarde euro direct și indirect, 0,1 miliarde euro indus).
Acum, potrivit studiului ″Impactul unei investiții în industria de explorare și producție onshore de petrol și gaze naturale asupra economiei României″, întocmit de Deloitte la comanda Federației Patronale a Energiei (FPE, fosta Federație Patronală Petrol și Gaze – FPPG), prezentat astăzi într-o conferință de presă, se estimează că o investiție similară de 1 miliard de euro în upstream onshore este de natură să genereze, în 10 ani, încasări bugetare mai mult decât triple, de 3,1 miliarde euro (2,9 miliarde euro direct și indirect, 0,2 miliarde euro indus).
Estimarea include și ″taxa de stâlp″ de 1% din valoarea construcțiilor speciale, reintrodusă anul acesta.
Impactul în PIB al unei astfel de investiții de 1 miliard de euro în exploatarea de hidrocarburi onshore din România a fost reevaluat și el în creștere, de la 3,2 miliarde euro în 2016 la 5,8 miliarde euro, în timp ce efectul pozitiv asupra ocupării forței de muncă a fost reestimat în scădere, de la 45.900 la 43.500 de joburi create sau menținute.
Ambele studii au fost realizate pe baza metodologiei Leontief și utilizând tabelele input-output publicate de Eurostat pentru România, pentru a calcula coeficienții de multiplicare privind PIB și ocuparea forței de muncă, utilizați pentru a determina impactul în economie al unei astfel de investiții.
Extras din studiul realizat în 2025 de Deloitte pentru FPE
O mare diferență este aceea că, în studiul din 2016, la estimarea impactului bugetar, nu au fost luate în calcul nici supraimpozitarea specifică sectorului de petrol și gaze și nici taxa de stâlp, întrucât legislația în vigoare la acea dată prevedea că aceste impuneri fiscale urmau să fie eliminate la finalul anului. Studiul din 2025 include toate taxele și impozitele.
″Impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (OG nr. 7/2013) și privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (OG nr. 6/2013), cât și impozitul pe construcții, nu sunt incluse în cuantificarea impactului fiscal deoarece termenul de aplicare al acestor reglementări este doar până la data de 31.12.2016. Totodată, această analiză nu conține altă impozitare suplimentară pentru profiturile realizate din activități de explorare și producție, pentru care există în prezent un proiect de lege, aceasta nefiind încă publicată″, scriau autorii studiului din 2016.
O alta este prețul angro al gazelor naturale luat în considerare. Astfel, pentru studiul din 2016, a fost folosită o cotație de 18 euro/MWh, pe baza mediei prețurilor futures publicate de hub-ul central-european (CEGH) de la Baumgarten pentru anii 2016 și 2017. Pentru cel din 2025, referința este aproape dublă, de 32 euro/MWh, având la bază prețul mediu CEGH pentru contractele futures anuale în perioada 2026-2029.
″România are o istorie de peste 160 de ani în explorarea și producția de petrol și gaze naturale, fapt care consemnează importanța acestei industrii și contribuția susținută a acesteia în dezvoltarea și creșterea economică. Industria de explorare și producție de petrol și gaze are o contribuție importantă în asigurarea securității energetice naționale, reducând dependența de importuri. Natura capital-intensivă a industriei atrage investiții substanțiale în economie, stimulând progresul tehnologic și eficiența producției. Industria de explorare și producție de petrol și gaze are un rol important în economia României prin contribuția la creșterea PIB, a gradului de ocupare a forței de muncă și a veniturilor la bugetul de stat″, au declarat reprezentanții FPE, la prezentarea studiului realizat recent.
Organizația este unul dintre cei mai aspri critici ai taxei de stâlp.
Producătorii de hidrocarburi membri FPE sunt OMV Petrom, Romgaz, Black Sea Oil&Gas, Amromco, Stratum Energy, Dacian Petroleum și XP (fosta Expert Petroleum).
