Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și-a temperat discursul critic la adresa politicilor de decarbonare ale Uniunii Europene, după ce, a doua zi după instalarea la Casa Albă a noului președinte american Donald Trump, care și-a început al doilea mandat cu mai multe decrete de anulare a reglementărilor de combatare a schimbărilor climatice în energie, ministrul român afirmase că cele ale UE în domeniu, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în ″victime″ și că va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale Green Deal asupra sectorului energetic românesc.
În cea mai radicală luare de poziție a sa pe această temă, Burduja afirmase inclusiv că România are centrale pe cărbune care pot fi modernizate.
Criticile la adresa Green Deal-ului european datează de ani de zile, după cum a relatat Profit.ro cu multiple ocazii, de exemplu aici, aici sau aici, însă ele nu au împiedicat radicalizarea progresivă a politicilor de decarbonare ale blocului comunitar.
Pe de altă parte, România are la dispoziție fonduri UE nerambursabile de multe miliarde de euro pentru investiții în modernizarea industriei sale energetice, inclusiv în decarbonare, în principal prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul de Modernizare.
″România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău. Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal” au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.
Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o ieri Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica″, spune acum Sebastian Burduja.
El a mai declarat că, din punctul său de vedere, ″cheia pentru o tranziție de succes este simplă″ și a dat mai multe exemple în acest sens, toate fiind cofinanțate deja din fonduri UE nerambursabile asociate Green Deal-ului sau intenționându-se cofinanțarea lor în acest mod:
″1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.
3. Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.
Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente moderne, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane euro, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România″, a arătat Ministrul Energiei.
Potrivit lui, în timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice, în condițiile în carre 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală, cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.
″Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare.
La nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc.
România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania). Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor.
Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un „Smart Deal” care să ne readucă pe harta economică globală″, a conchis Sebastian Burduja.
