Actualul sistem de redevențe va rămâne în vigoare și anul viitor, a declarat ministrul Finanțelor Publice (MFP), Eugen Teodorovici, în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
În prealabil, FMI atrăgea atenția într-un comunicat de presă că “noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenție pentru a se asigura un echilibru între stimularea investițiilor pe de o parte, și obținerea de către Stat a părții ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.”.
Chiar dacă guvernul a decis să nu modifice de la 1 ianuarie 2016 nivelul redevențelor, potrivit lui Teodorovici, MFP va pune în dezbatere publică proiectul de lege după ce va primi comentariile FMI la forma care i-a fost prezentată de executiv. Apoi, până la finalul anului, acesta va fi aprobat în guvern, pentru ca în primul semestru al anului viitor să fie adoptat de Parlament, urmând a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.
Impozit suplimentar pe profitul din upstream de 35% ?!
Potrivit unor surse din piață, neconfimate însă oficial, în noul act normativ, Guvernul intenționează să introducă, pe lângă actualul sistem de redevențe impuse venitului și un impozit pe profitul din upstream suplimentar, de 35%. Nivelul mare al acestui procent se pare că a fost și motivul pentru FMI a avertizat asupra “calibrării cu atenție a noului regim de impozitare pentru a se asigura un echilibru între stimularea investițiilor și obținerea de către Stat a părții ce i se cuvine din aceste venituri”.
Simulări dezamăgitoare
Potrivit Profit.ro, în urma unor simulări efectuate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) la mijlocul lunii iunie, guvernul a realizat că introducerea noului sistem de redevențe, dublat de eliminarea impozitelor “temporar” introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta (taxa pe stâlp, impozitarea cu 0,5% a veniturilor din exploatarea resurselor, și supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor naturale), ar fi cauzat o importantă gaură la buget, ca urmare a profitului inexistent la nivelul activităților de upstream ale companiilor, petroliere în special, ca urmare a nivelului scăzut al prețului petrolului.
Anii precedenți, guvernul a încasat din impozitele suplimentar “temporar” introduse în sectorul energetic o sumă similară cu cea provenită din redevențe, acestea echivalând cu o dublare practic al nivelului redevențelor.
Riscul unui impozit mare pe profitul upstream
Fostul secretarul de stat Dan Manolescu, care a negociat și elaborat proiectul noilor redevențe, a explicat în luna mai și motivele pentru care este extrem de dificil să impui o cotă suplimentară mare activității de upstream. Potrivit acestuia, la un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril (cât era în prima parte a anului trecut) și la costuri de producție de 40 de dolari pe baril, o “redevență” care ar majora componenta percepută de stat la 30 de dolari pe baril, ar lăsa la dispoziția companiei 30 de dolari pe baril. La noile prețuri de pe piața internațională înregistrate la începutul acestui an, de 50 de dolari pe baril, la un cost de producție de 40 de dolari pe baril, aceeași “redevență” de 30 de dolari pe baril ar face ca respectivele companii să-și asume pierderi de 20 de dolari pentru fiecare baril produs. Companii care evident vor prefera să nu mai producă, să nu mai investească, decât să producă în pierdere.
