Proaspăt-înființata societate joint-venture ″multinațională″ dedicată proiectului de construire a cablului energetic submarin Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria, GECO Power Company Green Energy Corridor, cu sediul la București, este condusă de un azer, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
GECO Power Company Green Energy Corridor, înregistrată la ONRC în ianuarie, este controlată în proporții egale, de câte 25% din capital, de către operatorul sistemului energetic național românesc, Transelectrica, compania energetică de stat azeră Azerenerji, operatorul de transport și sistem din Georgia (JSC Georgian State Electrosystem - GSE) și conglomeratul energetic de stat al Ungariei, MVM.
Membru în board-ul GECO din partea Azerenerji și totodată director general al companiei mixte este Farhad Mammadov, consilier al ministrului Energiei de la Baku, Parviz Shahbazov.
Unul dintre cei mai vechi manageri ai Transelectrica reprezintă compania românească de stat în Consiliul de Administrație. Acesta este Florin Stanciu, care din 2013 încoace deține poziția de Head of Financial Strategy & Corporate Treasury la Transelectrica. De profesie inginer, absolvent de Politehnică, el deține și un MBA în Corporate Finance de la Universitatea Durham din Marea Britanie.
Stanciu a avut un intermezzo de 12 luni la Chimcomplex, în 2018, unde s-a ocupat de planificarea și modelarea financiară a tranzacției prin care grupul omului de afaceri Ștefan Vuza a preluat active ale combinatului Oltchim, conform CV-ului său.
Anterior, din 2007, Florin Stanciu a lucrat la firma de consultanță Veldtster Management & Consulting. El este și în prezent asociat și administrator unic la o altă companie de consultanță, Ashbrooke Expert, potrivit termene.ro.
Georgienii de la GSE sunt reprezentați în board de către directorul lor de dezvoltare pentru piețe de energie, Zviad Gachechiladze.
În fine, administrator din partea ungurilor de la MVM este vice-CEO-ul grupului, Attila Bally.
Ieri, la Budapesta, a avut loc cea de-a zecea reuniune ministerială a proiectului cablului submarin, Coridorul Verde. Cu această ocazie, cele 4 state participante la proiect au convenit să semneze o scrisoare comună adresată lui Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie și Locuințe, prin care îi solicită sprijinul pentru includerea proiectului Coridorului Verde în planul de dezvoltare a rețelei europene de transport de energie electrică.
În proiect ar putea intra și Bulgaria.
După cum a relatat Profit.ro, costul prognozat al construirii în Marea Neagră a unui cablu energetic submarin Georgia-România în lungime de peste 1.000 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.300 MW, care să interconecteze sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Uniunii Europene, a fost majorat cu peste 78% de la estimarea inițială, potrivit studiului de fezabilitate al proiectului.
Operatorul de transport și sistem georgian GSE estima în urmă cu aproape 3 ani că proiectul ar putea să coste undeva la 2 miliarde de euro. Între timp, progonoza a fost revizuită la 3,57 miliarde euro. Finalizarea și punerea în funcțiune sunt anticipate pentru octombrie 2030.
Guvernul de la București a aprobat săptămâna trecută un protocol de modificare a Acordului inițial România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, pentru punerea în acord a tratatului cu legislația Uniunii Europene. Asta după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea Acordului cu legislația europeană.
Astfel, articolul 6 al Acordului, care stipula că ″Prevederile prezentului Acord nu vor fi interpretate ca aducând atingere obligațiilor părților care decurg din alte tratate internaționale la care sunt părți și nu vor fi folosite împotriva intereselor, securității sau integrității teritoriale a altor state″ a fost modificat în felul următor: ″Art. 6. - (1) Prevederile prezentului Acord nu vor fi interpretate ca aducând atingere obligațiilor părților care decurg din alte tratate internaționale la care sunt părți, iar în ce privește România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de state membre ale Uniunii Europene și din legislația Uniunii Europene. (2) Prevederile prezentului Acord nu vor fi utilizate împotriva intereselor, securității sau integrității teritoriale a altor state″.
